În urmă cu 41 de ani, țara noastră era zguduită de cel mai puternic cutremur de pământ produs la noi. Peste 1.550 de oameni și-au pierdut viața în seismul de 7,2 grade pe scara Richter din data de 4 martie 1977, după ce în orașele mari s-au prăbușit clădiri vechi, dar și blocuri noi. A trecut aproape jumătate de secol de atunci, iar în ultimele două decenii s-a construit enorm de mult. Orașele sunt înțesate de imobile care nu respectă nici arhitectura zonei, nici regulile de construcție.
În Constanța, avem blocuri lipite de case, blocuri lipite de blocuri, vile în mijlocul străzii, dar și grădinițe și școli vechi, pentru a căror recondiționare nu se găsesc de ani de zile bani, dar unde stau zilnic mii de copii. Nu avem, în schimb, spații verzi și locuri virane pentru echipele de intervenție, nu avem străzi suficient de largi pentru ca autospecialele să poată ajunge la oameni în caz de necesitate, nu avem un spital pregătit să facă față unei catastrofe precum cea de acum 41 de ani și nu avem nici măcar disciplina și instructajul de bază pentru a ști cum să ne comportăm în caz de cataclism.
Specialiștii ne tot spun că nu pot fi prognozate cu precizie seismele de mare intensitate. Însă, statisticile arată că există o ciclicitate a celor mai puternice cutremure.
Directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, susține că suntem departe de un cutremur major, dar asta nu înseamnă că nu există riscul ca acesta să se producă și mâine.
"Există o anumită distanță în timp, egală pentru toate. Urmează ca marele cutremur să fie după 2040. Asta este. Există o realitate fizică. Dacă socotim 64 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, rezultă 2041. Acesta este marele cutremur care poate fi în Vrancea. Nu o spun eu, asta rezultă din calcule", a spus, recent, Gheorghe Mărmureanu.
"Nu se poate estima când va veni!"
Perspectivele unui seism puternic le dau constănțenilor fiori pe șira spinării, mai ales că există riscul producerii unuia și în Dobrogea, în Marea Neagră.
"În această zonă, avem cutremurele crustale din Dobrogea, care până în prezent au fost de mică intensitate, și Falia Shabla. Aceasta reprezintă cel mai mare pericol pentru Dobrogea. Nu se poate estima dacă va fi un cutremur puternic în următoarea perioadă în zona litoralului. Însă avem precedentul din Turcia, în anul 1999, când au murit mii de oameni", ne-a declarat dr. ing. Florin Bălan, directorul unui proiect multinațional derulat tocmai pentru a identifica posibilitățile de a preveni dezastre naturale provocate de cutremurele din bazinul Mării Negre.
Probleme mari, peste tot
Indiferent când va veni însă, un cutremur puternic ar putea fi devastator pentru Constanța. Municipiul are numeroase puncte nevralgice, dar și probleme mari la infrastructură. Sunt sute de clădiri vechi, nerenovate, cu structura de rezistență șubrezită, dar sunt și blocurile noi, construite fără să respecte distanțele între imobile, lucru ce ar face imposibile intervenția și salvarea supraviețuitorilor, și cu materiale de calitate îndoielnică, nerespectând rețetele betoanelor și nici timpii de uscare. Doar timpul ne va spune câte dintre ele vor rezista unui cutremur.
La Serviciul de Protecție Civilă din cadrul Primăriei Constanța, erau înregistrate, în 2017, 61 de clădiri cu risc seismic. Dintre acestea, numai cinci au bulină roșie, riscul fiind de gradul întâi.
"Au fost șase clădiri, dar una a fost reabilitată, a fost expertizată ulterior și acum este încadrată în clasa a treia de risc. Mai avem 28 de imobile încadrate la clasa a doua de risc, 24 la clasa a treia și două imobile la clasa a patra. Rău este că în foarte multe din aceste imobile funcționează școli și grădinițe. Sunt și blocuri, iar legea le permite proprietarilor să nu fie de acord să le facem publice. Ei nu mai pot să le vândă sau să le asigure", ne-a precizat Ștefan Taran, șeful Serviciului Inspectorat de Protecție Civilă.
Răul este făcut!
Riscuri sunt și în blocurile ceaușiste, unde proprietarii de apartamente au spart pereții pentru a-și spori confortul. De cele mai multe ori, aceste lucrări s-au făcut fără aviz de la Inspectoratul de Construcții sau de la Serviciul de Urbanism al Primăriei Constanța și, ceea ce este și mai grav, fără recomandările unui structurist, astfel încât să nu afecteze rezistența blocului în caz de cutremur.
"Dacă vecinul de la etajul unu a spart un perete, cum erau blocurile făcute pe vremea lui Ceaușescu, vecinul de la trei a spart și el un perete, la parter, au fost desființate mai multe ziduri, pentru a face spațiu comercial, la etajul cinci s-au unit două camere și așa mai departe, ce a mai rămas din blocul acela. Cum se va comporta el dacă va fi o mișcare mai puternică a pământului?", se întreabă Radu Pârvu, din Constanța.
Răul este făcut și nici măcar o miime nu mai poate fi reparată. Blocurile nu mai pot fi mutate pentru a lărgi șoseaua, să aibă loc mașina de pompieri sau ambulanța, și nici nu pot fi înlocuite betoanele făcute să se încadreze în buget și nu să ofere siguranță. Zidurile nu mai pot fi puse la loc în toate apartamentele modificate în ultimii zeci de ani.
Însă grădinițele și școlile mai pot fi reparate, astfel încât copiii noștri să nu fie în pericol. Și mai putem să ne educăm astfel încât să știm cum să reacționăm și cum să ne protejăm în caz că mâine vine marele cutremur.