Astăzi, în Parlamentul României, sala Avram Iancu, se
dezbate noua strategie HIV/SIDA, la care au fost invitați să participe dr. în
științe medicale Rodica Mătușa, conf. univ. Irina Dumitru, prof. Sorin Rugină.
Evenimentul este patronat de președintele Comisiei pentru Sănătate a Senatului,
prof. Streinu-Cercel.
Ministerul Sănătății a elaborat o nouă strategie
națională pentru controlul HIV/SIDA în România, pentru perioada 2022-2030, care
propune realizarea și finanțarea unor intervenții pentru prevenirea
transmiterii infecției la nivelul grupurilor prioritare.
Strategia națională pentru supravegherea, controlul și
prevenirea cazurilor de infecție cu HIV /SIDA în perioada 2022–2030 a fost
elaborată de către Comisia naţională pentru supravegherea, controlul şi
prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA – Ministerul Sănătății, în colaborare
cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin
financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie.
În procesul de elaborare a Strategiei au fost activ
implicate organisme guvernamentale, organizații neguvernamentale, membrii
Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi agenţii
internaționale cu responsabilități în acest domeniu.
Strategia derivă din prioritățile de politică publică
trasate prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și reprezintă politica
sectorială a MS în domeniul
supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu
HIV/SIDA și Tuberculoză în România.
Din punct de vedere epidemiologic, Strategia are la bază
datele furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției
HIV/SIDA din cadrul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei
Balș” (INBI), pe cele disponibile în cadrul studiilor realizate până la
sfârșitul anului 2020, precum și datele puse la dispoziție de instituții
guvernamentale, neguvernamentale şi internaționale ce au contribuit la
redactarea acestuia.
Acțiunile incluse în cadrul Strategiei se bazează pe
nevoile semnalate și soluțiile propuse
în cadrul întâlnirilor realizate în 2017-2021 cu o serie de experţi și
reprezentanți ai organizațiilor active în domeniul HIV/SIDA. Acestea au fost
validate/discutate în cadrul întâlnirii Comitetului Național de Coordonare
HIV/SIDA și Tuberculoză începând cu anul 2017 și validate în 2021. Procesul de
consultare publică coordonat de Ministerul Sănătății s-a desfășurat în 2018,
iar actualizarea datelor a fost făcută în 2021.
PRINCIPII
Acțiunile Strategiei sunt construite având în centru
persoana și drepturile fundamentale ale acesteia, așa cum sunt ele garantate de
legislaţia națională şi tratatele internaționale la care România este parte.
Abordarea din cadrul Strategiei are la bază dinamica
profilului epidemiologic de țară și ține cont de particularitățile de vârstă,
sex, cultură și comportament ale persoanelor vizate.
Acțiunile din cadrul Strategiei sunt aliniate la
standardele și recomandările internaționale în domeniul prevenirii, controlului
și supravegherii HIV/SIDA și țin cont de datele disponibile și capacitatea de
implementare a intervențiilor la nivel național.
Implicarea societății civile, a persoanelor care trăiesc
cu HIV/SIDA și a grupurilor populaționale vizate de programe în formularea
politicilor Strategiei, planificarea, implementarea și monitorizarea
răspunsului național și în mecanismele de coordonare ale Strategiei este o
garanție a adaptării intervențiilor la nevoile existente.
Intervențiile de prevenire reprezintă principalul mijloc
de combatere a răspândirii HIV/SIDA. În vederea asigurării acoperirii și
impactului necesar, intervențiile de prevenire trebuie să beneficieze de
alocări adecvate de resurse din fonduri publice.
Cunoașterea epidemiei și a dinamicii acesteia prin
realizarea de studii și cercetări stă la baza alocării resurselor în funcție de
priorități și permite asigurarea celui mai bun raport între cheltuială şi
beneficiul obținut.
Întărirea investiției în tratament ARV, inclusiv prin
asigurarea accesului la profilaxia pre și post expunere reprezintă o modalitate
de prevenire a noilor cazuri de infecție HIV.
Testarea HIV este voluntară și/sau anonimă, cu garantarea
confidenţialităţii și a consilierii pre și post test, atât în sectorul public,
cât și în cel privat.
Abordarea integrativă prin colaborarea între programele
MS și cele ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care vizează
HIV, TBC, ITS, toxicodependența (inclusiv la nivelul unităților privative de
libertate) este esențială în scopul asigurării accesului la măsuri
comprehensive, centrate pe persoană, cu punct unic de intrare.
Dezvoltarea și funcționarea unor mecanisme de
monitorizare și raportare (financiară și programatică) la nivelul întregului
Strategiei sunt necesare pentru asigurarea transparenței în utilizarea
resurselor publice.
Ministerul Sănătății este responsabil pentru coordonarea,
monitorizarea și asigurarea finanțării Strategiei și asigură includerea
problematicii HIV/SIDA ca prioritate în cadrul politicilor publice, la nivelul
tuturor sectoarelor relevante și al programelor de dezvoltare socio-economică,
atât la nivel central, cât și local.
SITUAȚIA PERSOANELOR CU HIV DIN ROMÂNIA
Conform Raportului Compartimentului pentru Monitorizarea
şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România din cadrul INBI „Prof. Dr. Matei
Balș”, începând cu anul 1985 și până la sfârşitul lunii decembrie 2021, la
nivel național au fost înregistrate
26.171 cazuri cumulate de HIV/SIDA (care includ și persoanele decedate
în acest interval). Dintre acestea, circa 9.287 dintre cazuri au fost
înregistrate la începutul anilor ’90 la
copii (sub 14 ani la data diagnosticării) și reprezintă așa numita „cohortă”.
Cele mai recente estimări realizate de UNAIDS plasează
numărul estimat al persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în România în jurul
cifrei de 19.000. Numărul persoanelor înregistrate ca trăind cu HIV/SIDA la
sfârşitul lui 2021 era de 17.271, din care aproximativ 5.500 provin din cohorta
copiilor cu an de naştere 1988-1990 (32% din total cazuri în viață).
Prevalenţa HIV/SIDA în rândul adulţilor în România este
estimată ca fiind sub 0,1%, dar există grupuri populaționale cum ar fi bărbații
care fac sex cu alți bărbați (BSB), consumatorii de droguri injectabile (CDI)
și persoanele care practică sexul comercial (PPSC) pentru care studiile
realizate estimează prevalențe de circa 18%, 11,2% și respectiv 1%. În
penitenciare, la nivel național, în 2016 erau înregistrate 321 persoane
infectate HIV/SIDA. În 2021, Direcțiile de Sănătate Publică au raportat la
Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România
din cadrul Institutului de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” 336 de
testări HIV în penitenciare, cu 8 teste pozitive. Situația este mai mult decât
îngrijorătoare și necesită o intervenție urgentă în vederea prevenirii
transmiterii infecției HIV de la nivelul acestor grupuri în populația generală.