Aproape o jumătate de milion de români sunt, în prezent, rezidenți temporar în străinătate. Este concluzia pe care o demonstrează datele Institutului Național de Statistică aferente Recensământului din 2021/2022. Dacă din punct de vedere financiar acest lucru pare să fie profitabil, pentru că euro-navetiștii trimit miliarde de dolari an de an în țară, demografic și social, este un dezastru. Astfel atrag atenția sociologii.
- Publicitate -
Institutul Național de Statistică a făcut publice la finalul lunii septembrie informații referitoare la migrația temporară externă, mai exact sub un an. Datele arată că 457.000 de români au declarat că au reședință temporară în afara țării. Din totalul lor, 24% se află în Italia și 111.000 de persoane au spus că se află în această țară de aproape un an. În același timp, 2.400 au declarat că sunt plecați de una sau două luni. Pe al doilea loc în topul preferințelor românilor plecați afară este Germania, țară de destinație pentru 89.000 de români. Iar pe locul al treilea se află Marea Britanie, unde sunt 67.000 de români migranți temporar.
Potrivit sociologului prof. dr. Dumitru Sandu, subiectul migrației în străinătate ar trebui să constituie un punct aflat pe agenda societății românești, la fel ca evoluția PIB-ului. Prin plecarea și revenirea românilor din și în țară sunt condiționate procese economice și sociale majore, mai spune expertul. Percepția socială asupra plecării la muncă în străinătate este net pozitivă. Totuși, nemulțumirile apar în rândul celor rămași acasă - copii, părinți, soți, observă sociologul în urma unei analize. Plecarea românilor, fie ea și temporară, modifică indicatori precum divorțialitatea, nupțialitatea și natalitatea. Excepție fac, desigur, persoanele care și-au putut lua cu ei copiii în străinătate, fiind de părere că nu au avut decât de câștigat în acest fel.
