"Norocoșii" de la stat. Cine scapă și cu pensie, și cu salariu

Puterea vrea să mai cearnă din bugetarii care primesc și pensie, dar și salariu de la stat, fiind interzisă cumularea celor două venituri, cu anumite excepții, cum sunt parlamentarii, primarii sau judecătorii CCR.

Camera Deputaților va da miercuri votul final pe un proiect de lege care prevede interzicerea cumulării pensiei cu salariul de stat pentru majoritatea celor care beneficiază de ambele venituri, fiind deja dat raportul de la comisia de specialitate.

Surse de la vârful Coaliției susțin că ar fi circa 20.000 de persoane în această categorie. Însă Puterea a decis că mai multe persoane vor fi exceptate. Pe lângă profesori, medici sau angajații din zona de asistență socială, unde Puterea a invocat faptul că s-ar ajunge la un deficit de personal, Coaliția a păstrat și câteva categorii de privilegiați, care țin mai ales de zona politică.

Iar în această categorie a „norocoșilor“ sunt persoanele alese în demnități publice – deputați, senatori, primari, viceprimari, președinți de CJ sau vicepreședinți de CJ, europarlamentari și președintele României.

Acestea sunt toate categoriile de demnitari aleși care primesc indemnizație. Așadar, o persoană în situația lui Nicolae Ciucă, atât senator, cât și pensionar, își poate primi ambele venituri. De asemenea, un europarlamentar pensionar, cum e Vasile Blaga, poate încasa atât venitul de la Bruxelles, adică indemnizația, dar și două pensii: una de fost parlamentar (74.984 de lei/ an) și una pe bază de contributivitate (63.432 de lei/an).

Tot în rândul celor care beneficiază de exceptare de la interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat sunt cei care au vârsta și îndeplinesc condițiile necesare din rândul persoanelor care dețin funcții al căror mandat e prevăzut în Constituție.

Iar în Constituție mai sunt prevăzute mandatele, cu tot cu ani, ale celor de la Curtea de Conturi, magistraților CCR, Avocatul Poporului și membrii CSM. De exemplu, de la Curtea de Conturi un beneficiar de pensie este Ilie Sârbu, care a fost și parlamentar timp de mai multe mandate, iar acum scapă cu ambele venituri. Ca să nu mai spunem de judecătorii de la CCR, unde, din cei nouă, cinci sunt beneficiari și de pensie specială, unii chiar la 56 de ani sau 60 de ani, scrie Adevărul.ro

O altă categorie adăugată de legiuitori este cea a membrilor Academiei Române, dat fiind că majoritatea din acest for intelectual e reprezentată de persoane cu o vârstă înaintată.

În schimb, deși în 2021 a fost depusă o adresă de la Banca Națională a României ca membrii Consiliului să fie exceptați, Comisia de muncă din Cameră a ignorat-o. Așadar, persoane ca Mugur Isărescu, Florin Georgescu, Eugen Nicolăescu sau Gheorghe Gherghina vor trebui să renunțe la unul dintre venituri: fie rămân cu salariul, fie cu pensia, dar pleacă acasă. Mandatele celor din actualul Consiliu al BNR expiră în 2024.

O modificare substanțială e cea legată de posibilitatea rămânerii în câmpul muncii și după ajungerea la vârsta de pensionare. Astfel, dacă în forma inițială era permisă rămânerea în activitate până la 70 de ani, printr-o modificare asumată la Comisia de muncă de grupurile PSD și PNL un salariat „poate fi menținut în activitate maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu acordul al angajatorului".

Decizia în ceea ce privește alegerea pensiei sau a salariului, în cazul celor la care nu poate exista cumul, va trebui luată de persoana în cauză în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Exact prevederea aceasta era și cea inițială. A fost schimbată perioada calendaristică a repunerii în plată a pensiei, de la 60 de zile la 30 de zile, în situația celor care, după o perioadă de timp, decid faptul că vor să rămână la pensie.