Mulți români par să fi trecut cu bine de recesiune. Au fost mai chibzuiți, nu au mai aruncat cu bani în stânga și în dreapta, au cumpărat numai strictul necesar, au dat iama la promoții, orice pentru a se descurca cu banii. Datele statistice arată că românii au avut în 2011 salarii mai mari decât în 2008, atunci când abia începuse să se resimtă criza financiară. Cu toate acestea, puțini se pot lăuda că au dus-o mai bine. Din contră, cei mai mulți consideră că au avut un trai mai greu.
- Publicitate -
Potrivit Institutului Național de Statistică în luna noiembrie 2011, câștigul salarial mediu brut a fost de 2.054 de lei, în creștere cu 46 de lei față de luna octombrie. În realitate, în mână românii au rămas cu un salariu mediu de 1.491 de lei, în creștere față de luna anterioară cu 34 de lei (2.3%). Cele mai mari salarii le-au luat angajații din domeniul intermedierilor financiare - 3.705 de lei, iar cele mai mici cei din hoteluri și restaurante - 857 de lei.
Scumpiri din toate părțile
Înainte de criză, în primul trimestru din 2008, venitul bănesc mediu al unei gospodării în România era de 1.612 lei, respectiv 553 de lei pe persoană. În primul trimestru din 2011, venitul bănesc mediu s-a situat la 1.870 lei, în creștere cu 16% față de 2008. În tot acest timp însă prețurile, atât la mărfurile alimentare, cât și la cele nealimentare au crescut semnificativ. Însă cel mai greu s-a resimțit scumpirea utilităților, a gazelor, a întreținerii la bloc și a combustibililor.
Cât cheltuim pe mâncare
Dacă este să facem socoteală cât de bine trăiește la ora actuală o familie cu doi copii în care presupunem că ambii părinții câștigă un salariu mediu de 1.500 de lei, ne dăm seama că nu este tocmai bine. Așadar cei patru trebuie să trăiască o lună întreagă cu 3.000 de lei. Calculăm 150 de lei de mâncare pe săptămână, ceea ce oricum este destul de puțin, la care mai adău-găm 50 de lei pe săptămână pentru cheltuieli cu mărfuri nealimentare, gen detergenți, hârtie igienică, șervețele, șampon, deodorante, aparate de bărbierit. Așa se fac 800 de lei numai pentru alimente și produse de igienă. Apoi adăugăm 500 de lei întreținerea pe o lună de iarnă la un apartament cu trei camere, 200 de lei factura la curent electric, 100 de lei pentru telefon fix, cablul TV și internet, 200 de lei pentru telefoanele mobile, 200 de lei pentru transport în comun și combustibil. Tragem linie și se fac 2.000 de lei. Mai rămân 1.000 de lei pentru alte cheltuieli gen haine, educație, divertisment, asta dacă familia cu pricina nu are rate, impozite, asigurări și alte taxe de plătit. De vacanțe sau alte cheltuieli neprevăzute aproape că nu se mai pune problema, ele nici nu mai pot fi luate în calcul deoarece nu mai rămâne deloc buget pentru așa ceva.
Mai puțini bani la țară
Așa cum este ușor de intuit, cele mai mari câștiguri salariale le au persoanele care locuiesc la oraș. Gospodăriile din mediul rural au venituri bănești aproape la jumătatea celor din mediul urban. Este drept că nici cheltuielile lor nu se ridică la nivelul celor de la orașe, mai ales dacă oamenii au în bătătură și câteva păsări, o văcuță, un purcel, o grădină de legume. Mai mult de o treime din veniturile celor care locuiesc la țară provin din prestații sociale - 38%, în timp ce în mediul urban acestea reprezintă aproape un sfert din venituri.