A apărut de câțiva ani în Marea Neagră, dar acum prezența sa este tot mai vizibilă și mai problematică. Crabul albastru, o specie invazivă originară din apele Americii de Nord, a devenit coșmarul pescarilor români.
- Publicitate -
Nu are prădători naturali, se înmulțește rapid și se hrănește cu tot ce prinde. Crabul albastru, o specie invazivă provenită din apele Oceanului Atlantic, a ajuns să domine fundul Mării Negre, punând în pericol atât echilibrul ecosistemului marin, cât și veniturile pescarilor.
„Se încurcă în plase și ne afectează destul de mult activitatea de pescuit. Anul trecut am mai avut unul-doi, în alți ani nu am prins deloc, dar anul ăsta deja avem 10 crabi prinși în plase", a declarat Alexandru Sutac, pescar.
În alte țări este o delicatesă
Crabul albastru a ajuns în Marea Neagră cel mai probabil prin apele de balast ale navelor maritime. În SUA, produsele provenite din crabul albastru sunt considerate delicatese, iar costul lor ajunge în restaurante până la 100 de dolari. Deși este comestibil în alte țări, în România consumul nu este popular, iar lipsa unei piețe de desfacere face ca pescarii să nu aibă un beneficiu economic real din capturarea acestuia.
„Are cu ce se hrăni, consumă în special bivalve, dar nu numai, și pești morți și tot ce înseamnă hrană organică, inclusiv în descompunere, și în consecință se descurcă. Temperaturile apelor încep să crească, sunt tot mai ridicate și din acest motiv o să-l întâlnim tot mai des, face parte din speciile cu care va trebui să ne obișnuim la Marea Neagră și pe care să le folosim eventual ca resursă", a transmis Adrian Bîlbă, doctor în științe.
Crabul albastru are nevoie de apă de peste 15 grade Celsius pentru a se dezvolta.
„Apa mării acum în zona Eforie are 16,7 grade în larg, probabil la țărm este cu un grad, două mai mult. Este o temperatură ridicată față de această perioadă, chiar și media multianuală arată o valoare de 12 grade. Diferența aceasta de 5 grade este dată de o predominanță a vânturilor de nord și o menținere a maselor de apă caldă în zona noastră", a declarat Răzvan Mateescu, cercetător la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină ”Grigore Antipa”.
Prezența acestei specii este în creștere, iar specialiștii spun că efectele pot fi de lungă durată. Prădător agresiv, crustaceul ameninţă speciile autohtone de moluşte şi peşti mici, inclusiv scoici de mică adâncime, unele protejate prin lege.
„Este o specie foarte vorace, mănâncă aproape tot ce prinde și problema principală este faptul că, urcându-se după peștii prinși în plasele pescarilor în căutarea hranei, ei sfâșie, ei rup, ei distrug efectiv plasele de pescuit. Dacă se va dezvolta în continuare și vom avea populații mari și viguroase, există riscuri pentru ecosistem, va pune în pericol multe specii de scoici", a povestit Victor Niță, cercetător la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.
Autoritățile caută soluții pentru limitarea invaziei, iar specialiștii cer evaluări urgente pentru a determina efectele crabului albastru asupra ecosistemului marin și a stabili măsurile de management necesare pentru protejarea resurselor naturale din Marea Neagră și Dunăre.
