Sistemul de încadrare în grad de handicap din Constanţa şi întreaga ţară este, din nou, sub lupă, după ce Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a identificat nereguli majore în procesul de evaluare a persoanelor cu dizabilități. Dosare incomplete, documente falsificate, încadrări abuzive sau erori procedurale, toate acestea alcătuiesc tabloul unei situații care afectează grav exact acei oameni care ar trebui protejați, nu marginalizați.
- Publicitate -
Din această cauză, ministerul lansează un semnal de alarmă cu privire la disfuncționalitățile profunde din sistemul de încadrare în grad de handicap. În fața acestor probleme sistemice, acesta propune un proiect legislativ menit să limiteze frauda și să ofere protecție reală celor care au cu adevărat nevoie de sprijin. „Acest sistem trebuie să funcționeze doar în favoarea lor. De aceea, îi asigur pe toți că vor fi discuții suficiente și constructive, vor fi organizate consultări, în condiții de transparență și deschidere, pentru ca proiectul să răspundă cât mai exact nevoilor și așteptărilor beneficiarilor", a transmis ministrul Muncii, Petre Florin Manole.
Pentru a susține procesul de reformă, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) va organiza o serie de consultări publice, unde persoanele interesate vor putea adresa întrebări sau propuneri direct către specialiști. În sprijinul acestui demers, vor fi disponibile un call center dedicat și o adresă de email prin care cetățenii pot obține informații corecte, oficiale și actualizate. Ministerul încurajează în mod activ beneficiarii și familiile acestora să se informeze din surse verificate, pentru a evita dezinformările care circulă frecvent în mediul online.
La nivel local, în județul Constanța, aproximativ 21.000 de persoane sunt încadrate în grad de handicap, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Dintre acestea, circa 18.400 sunt adulți și 2.500 sunt copii.
Directorul DGASPC Constanța, Mihaela Ristea, precizează că încadrarea în grad de handicap este realizată în funcție de documentația medicală depusă. „Noi nu facem altceva decât să analizăm niște documente, care nu sunt eliberate de DGASPC. Noi le analizăm. Evaluăm persoana respectivă și se face raportarea în grad de handicap, raportat la documentele medicale, în primul rând, și celelalte documente necesare într-un dosar de încadrare. Îl vezi, dar dacă omul spune că are leucemie, eu nu am de unde să știu dacă este adevărat sau nu, pentru că nu i-am făcut eu analizele. El vine cu niște documente, cu niște indicatori, cu niște markeri, niște evaluări psihologice. Nu putem spune dacă aceste acte sunt false ori nu, pentru că nu ne permitem. Nu are nimeni competența necesară. Pentru un diagnostic exact există specialiști", ne-a declarat şeful DGASPC. Ristea mai arată că nu au existat cazuri de fraudă la nivelul județului, deși au apărut contestații din partea persoanelor nemulțumite de gradul acordat.
Ca idee, în prezent, la gradul de handicap grav cu asistent personal, nevăzătorii primesc o indemnizaţie lunară de 529 lei, pe lună, buget complementar de 199 lei şi indemnizaţia de însoţitor nevăzător de 2.574 lei. Deci, se ajunge la circa 3.300 de lei.
Alte persoane cu handicap, dar grad accentuat, primesc 350 lei, indemnizaţie lunară, 146 lei buget complementar, iar la gradul mediu se primeşte doar buget complementar de 80 de lei.
Procesul de reevaluare a dosarelor este în desfășurare, conform Ordonanței 5, cu un accent deosebit pe afecțiunile care pot influența capacitatea de a conduce autovehicule. Până în 2023, deciziile puteau fi contestate în instanță, însă în prezent se apelează la Comisia Superioară. „Oamenii sunt nemulțumiți, dar trebuie să înțeleagă că nu orice boală este un handicap", a adăugat Mihaela Ristea.
Aşadar, problemele semnalate la nivel național subliniază nevoia urgentă de reformare a sistemului. În timp ce autoritățile se angajează să aducă transparență și corectitudine în procesul de evaluare, rămâne de văzut în ce măsură noile măsuri legislative vor reuși să pună capăt abuzurilor și să întărească încrederea celor care se bazează, în mod legitim, pe acest sprijin.