Nici un pericol? Cine crede este chiar tampit. Mi-ar placea sa aflu cam catia bani a primit d-na.Zaharia ca sa-si dea acordul. Banuiesc ca si cretinoidul de Mazare si-a primit partea cu varf si indesat. Politicienii romani/ constanteni sunt ca regele soare- Constanta are nu numai autostrada soarelui ci si primarul soare- Motto: "Dupa mine, potopul.........."
Varza este un cuvant mostenit de la daci.Tot varza este si populatia tarii care priveste apatica precum oaia-n miriste atunci cand unii continua sa scoata foloase pe spatele ei,pe viata ei.Romania e muta de atata chin si umilinta,obosita si fara viata,e ,,stabila'' cum le place unora sa zica.Mai rasar cateva voci izolate dar sunt rapid sufocate de ghiorlani,de obicei chiar liderii fara o constiinta umana macar simulata.Naspa!
Asta e dementa de-a dreptul. Populatia care i-a votat e autista. Efectiv au fost dresati de o sleahta de jigodii. Acesti pensionari care vor pomeni sufera in mare masura de Alzhaimer, adica sunt dementi. Ar trebui ca legislatia sa prevada obligatoriu periodic la toti cei care au atins varsta de 60 ani un control psihiatric anual. Ati ramane uimiti ce ati descoperi
http://www.avaaz.org/ro/spune_nu_fracturaerii_hidraulice_an_romania/ Peste 11000 au spus NU cu cat suntem mai multi ce luam atitudine poate putem sa schimbam ceva.Transmiteti mesajul mai departe.
Ce ramane in urma prospectiunilor seismice se poate vedea aici: http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ipoteza-soc-prospectiunile-au-scufundat-un-sat-614648.html
Pentru punerea în evidență a zăcămintelor minerale utile există mai multe metode de prospectare geofizică. Acestea se bazează pe studierea proprietăților fizice ale rocilor, fără prelevarea de eșantioane din acestea, deci necesită cheltuieli mai reduse, se pot executa pe mari suprafețe și oferă informații mai mult sau mai puțin precise în funcție de metoda folosită. În funcție de modul în care se eliberează sau nu energie în mediu, metodele de prospectare geofizică se pot înpărți în 2 mari categorii: A.Metode pasive – acestea nu eliberează nici un fel de energie artificială în mediu, folosind numai energia recepționată din mediul studiat. Principalele metode pasive de prospectare sunt: 1.Gravimetria – determină variațiile locale ale intensității câmpului gravitațional terestru și se realizează o hartă cu valorile acestor anomalii gravitaționale (harta Bouguer), pe care se poate pune în evidență cu o anumită aproximare conturul zăcământului. 2.Magnetismul (prospecțiunea geomagnetică) – constă în determinarea anomaliilor câmpului magnetic terestru (care în zona României are o valoare medie de 47nT), iar pe baza acestora se realizează de asemeni o harta pe care se poate pune în evidență conturul și, într-o anumită măsură, concentrația de substanțe minerale utile din zăcământ, în special pentru zăcămintele feroase. 3.Măsurarea curenților magnetotelurici – servește în special la determinarea straturilor subterane de apă. B.Metode active – care folosesc pentru măsurători o energie artificială ce se injectează în mediul supus prospectării, sub forma de electricitate, câmp electromagnetic sau oscilații mecanice de joasă sau de înaltă frecvență. Dintre acestea mai importante sunt: 1. Electrometria – pune în evidență zăcămintele minerale aflate în apropierea suprafeței Pământului (la adâncimi de max. 150 – 200 m) prin studierea variațiilor rezistivității electrice a rocilor cu ajutorul unor perechi de electrozi înfipți în sol prin care se injectează un curent electric și al altora pe care se măsoară diferențele de potențial (tensiuni electrice) în anumite puncte de la suprafața solului. 2. Prospecțiunea seismică – este principala metodă folosită în prospectarea zăcămintelor minerale și constă în măsurarea timpului de propagare a unei unde elastice, similară aceleia produsă în timpul cutremurelor de pământ, de unde și numele de undă seismică, de la punctul de generare situat la suprafața Pământului sau la o adâncime de câțiva metri, cunoscută cu precizie, până la punctele de recepție, determinate și acestea foarte precis, toate situate pe aliniamente topografice. Întrucât undele seismice suferă cea mai mică atenuare prin fenomene de absorbție in mediul prin care se propagă (stratele geologice), această metodă este singura care ne oferă informații asupra formei și adâncimii celor mai adânci strate din scoarța terestră. Propagarea undelor elastice se supune legilor reflexiei și refracției (cunoscute și în cadrul opticii geometrice), deci prin studierea formei undelor receptionate se poate determina foarte precis momentul când aceste unde au suferit fenomene de reflexie pe stratele situate la mare adâncime. Prin corelarea timpilor de reflexie cu vitezele de propagare prin diversele strate geologice, determinate prin lucrări speciale, se determină adâncimea fiecărui strat geologic, punct cu punct, pe intreaga lungime a aliniamentului topografic pe care s-a realizat generarea și recepția acelor unde. În final se obține o imagine reprezentând secțiunea scoarței terestre după acel aliniament văzută din profil, pe care se disting stratele geologice, adâncimile și formele acestora. Această imagine se numește profil seismic. Din forma stratelor și vechimea lor (a erei geologice căreia îi aparțin) se determină zonele în care pot apare acumulări de hidrocarburi, acestea fiind numite ,,capcane de hidrocarburi". 3. Metoda GEORADAR – cunoscută și sub prescurtarea GPR, de la Ground Penetrating RADAR – folosește aceleași fenomene care stau la baza prospecțiunii seismice, numai că în locul undelor elastice de joasa frecvență folosește unde electromagnetice de înaltă frecvență (unde radio sau chiar microunde) generate și recepționate de același aparat prin intermediul unui bloc de antene care face corp comun cu aparatul. Această metodă asigură o precizie de adâncime mai bună decât prospecțiunea seismică, dar poate fi folosită numai pentru măsurători de mică adâncime (max. 30 - 50 m) si doar în sol uscat, solul umed absoarbe puternic undele electromagnetice, de aceea nu se folosește în prospectarea zăcămintelor ci numai la determinări de obiecte îngropate cum ar fi conductele si cablurile subterane (rețelele de utilități), la determinarea golurilor subterane de la mica adâncime sau in arheologie.