Calmul a revenit la Tripoli după confruntări soldate cu cel puţin 32 de morţi
70
Articole de la același autor
Cum se chinuie Rusia să provoace un război în Kosovo
02 August 2022
Calmul a revenit la Tripoli după confruntările între grupări armate care s-au soldat cu cel puţin 32 de morţi şi 159 de răniţi, pe fondul haosului politic cu două guverne rivale în Libia, transmite AFP. Majoritatea magazinelor au fost redeschise, iar zborurile ce fuseseră suspendate au fost reluate pe aeroportul Mitiga, singurul care deserveşte capitala libiană. Şcolile au anunţat organizarea de examene luni, în special Bacalaureatul prevăzut iniţial duminică.
Însă urmările confruntărilor sângeroase sunt importante şi vizibile la Tripoli: numeroase clădiri cu urme de gloanţe, zeci de maşini calcinate şi şase spitale avariate.
Bombardamentele desfăşurate până sâmbătă seara în mai multe cartiere au sporit temerile privind izbucnirea unui nou război civil în ţara nord-africană.
ONU le-a cerut duminică partidelor libiene să se angajeze într-un dialog real pentru a depăşi impasul politic şi să nu recurgă la forţă pentru a-şi soluţiona diferendele.
Două guverne îşi dispută puterea în Libia: unul cu baza la Tripoli şi condus de Abdelhamid Dbeibah de la începutul lui august 2021, iar celălalt condus din martie acest an de Fathi Bashagha şi susţinut de tabăra mareşalului Khalifa Haftar, care controlează estul ţării.
Potrivit media locale, confruntările s-au soldat cu eşecul tentativei lui Fathi Bashagha de a înlătura guvernul rival, după ce în luna mai a încercat deja, fără succes, să-şi instaleze guvernul propriu la Tripoli.
Grupări armate considerate neutre în această dispută, în special Forţa Al-Radaa, s-au alăturat taberei lui Dbeibah, jucând un rol decisiv în deznodământul luptelor.
Confruntările au avut o amploare fără precedent după eşecul din iunie 2020 al tentativei mareşalului Haftar de a cuceri militar capitala, în perioada cea mai intensă a conflictului izbucnit după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011, în urma unei revolte populare.
Guvernul interimar de la Tripoli a fost creat în urma unui proces susţinut de ONU, având ca misiune principală organizarea în decembrie 2021 de alegeri care au fost amânate sine die din cauza divergenţelor majore. Considerând că mandatul lui Abdelhamid Dbeibah a expirat, parlamentul cu baza în estul ţării l-a desemnat pe Fathi Bashagha drept prim-ministru.
De partea sa, Dbeibah a promis în mai multe rânduri că va ceda funcţia unui guvern rezultat în urma alegerilor.
Însă urmările confruntărilor sângeroase sunt importante şi vizibile la Tripoli: numeroase clădiri cu urme de gloanţe, zeci de maşini calcinate şi şase spitale avariate.
Bombardamentele desfăşurate până sâmbătă seara în mai multe cartiere au sporit temerile privind izbucnirea unui nou război civil în ţara nord-africană.
ONU le-a cerut duminică partidelor libiene să se angajeze într-un dialog real pentru a depăşi impasul politic şi să nu recurgă la forţă pentru a-şi soluţiona diferendele.
Două guverne îşi dispută puterea în Libia: unul cu baza la Tripoli şi condus de Abdelhamid Dbeibah de la începutul lui august 2021, iar celălalt condus din martie acest an de Fathi Bashagha şi susţinut de tabăra mareşalului Khalifa Haftar, care controlează estul ţării.
Potrivit media locale, confruntările s-au soldat cu eşecul tentativei lui Fathi Bashagha de a înlătura guvernul rival, după ce în luna mai a încercat deja, fără succes, să-şi instaleze guvernul propriu la Tripoli.
Grupări armate considerate neutre în această dispută, în special Forţa Al-Radaa, s-au alăturat taberei lui Dbeibah, jucând un rol decisiv în deznodământul luptelor.
Confruntările au avut o amploare fără precedent după eşecul din iunie 2020 al tentativei mareşalului Haftar de a cuceri militar capitala, în perioada cea mai intensă a conflictului izbucnit după căderea regimului lui Muammar Gaddafi în 2011, în urma unei revolte populare.
Guvernul interimar de la Tripoli a fost creat în urma unui proces susţinut de ONU, având ca misiune principală organizarea în decembrie 2021 de alegeri care au fost amânate sine die din cauza divergenţelor majore. Considerând că mandatul lui Abdelhamid Dbeibah a expirat, parlamentul cu baza în estul ţării l-a desemnat pe Fathi Bashagha drept prim-ministru.
De partea sa, Dbeibah a promis în mai multe rânduri că va ceda funcţia unui guvern rezultat în urma alegerilor.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 22 August 2022
Vineri, 15 Iulie 2022
Marţi, 28 Iunie 2022
Luni, 27 Iunie 2022
Joi, 02 Iunie 2022
Duminică, 28 Noiembrie 2021
Duminică, 07 Noiembrie 2021
Marţi, 26 Octombrie 2021
Joi, 02 Iunie 2022
Duminică, 06 Martie 2022
