Combinatul siderurgic Voest Alpine va fi construit în portul Constanța

Combinatul siderurgic Voest Alpine se întinde pe malul Dunării, la vărsarea râului Traun în fluviu. Face corp comun cu orașul austriac Linz, fiind el însuși un oraș și, dacă n-ar exista bariera automată de la intrare, nu ți-ai da seama că ai pătruns pe o platformă industrială.

Verde de… Linz
La invitația companiei Voest Alpine, o delegație tehnică a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, condusă de directorul general adjunct Gheorghe Iorov, s-a deplasat la Linz. În perioada 17 – 19 septembrie, românii și specialiștii austrieci au discutat proiectul de amplasare, în portul Constanța și în proximitatea lui, a viitorului combinat siderurgic.
"Plecasem la drum având în minte imaginea combinatelor comuniste de la Reșița, Hunedoara și Galați, construite în epoca coșului de fum – relatează Iorov. Eram oarecum îngrijorat de riscul de poluare pe care îl poate aduce un asemenea combinat într-o zonă turistică, precum litoralul românesc. De aceea am cercetat cu mare atenție locurile pe care le vizitam. Pe platforma combinatului erau înșiruite hale uriașe, care nu se deosebesc cu nimic de hipermarket-urile Kaufland, Carefour, Metro sau Billa, din Constanța. Printre ele, magazinele, cantinele, grupurile sociale și dispensarele răsar la tot pasul. Asfaltul șoselelor se învecinează cu gazonul și pâlcurile de copaci, verdele naturii fiind culoarea dominantă a peisajului.
Eram atent să descopăr semnele poluării. Singura emisie din aer era aburul unui furnal. Nicăieri, în aer, nu se vedea vreun fir de fum, iar pe șosea, pe iarbă, pe frunzele copacilor, nici urmă de praf de minereu. Instalațiile sunt amplasate în halele uriașe despre care am amintit. În ele, atmosferă este controlată automat. Aerul este recirculat, filtrat, purificat."

Tradiția lucrului bine făcut
Combinatul din Linz s-a născut în 1938, pe vremea când Austria era anexa Germaniei naziste. Primul său nume a fost Herman Goering. În 1950 a fost naționalizat, dar astăzi este sută la sută privatizat și listat pe bursă.
La Linz lucrează 12.000 de oameni. Mulți dintre ei muncesc în activități conexe și servicii sociale: cercetare dezvoltare, cantine, stații de benzină, centre de pregătire a forței de muncă.
De-a lungul anilor, compania a suferit numeroase schimbări tehnologice. "În ciuda modernizărilor prin care a trecut, com-binatul mai păstrează utilaje din 1938, câteva poduri rulante și componente ale laminorului de benzi la cald. Toate funcționează impecabil, ca o confirmare a tradiției germane de a face lucruri bune și durabile. Am văzut instalațiile de zincare, care sunt amplasate în hale de 1,5 km lungime. La ele lucrează doar doi oameni, care le comandă de la un pupitru. Utilajele sunt în continuă mișcare. Nimeni nu se poate apropia de ele, din cauza pereților despărțitori, de protecție. Să vrei să bagi mâna și nu poți. De 4 ani, în combinat nu a mai fost niciun accident de muncă" – povestește Iorov.

Argumentul cultural
De proiectul viitorului combinat se ocupă un colectiv numeros, care a studiat cele patru posibile amplasamente: România, Ucraina, Bulgaria și Turcia. Șeful acestuia, Joachim Piesls, a condus discuțiile cu delegația din Constanța.
Austriecii au luat în calcul numeroase aspecte ale afacerii, inclusiv culturale. Turcia prezintă prea mari diferențe de limbă și comportament, au spus ei. Ucraina este instabilă din punct de vedere politic. Bulgaria are probleme cu furturile, cu insecuritatea omului de pe stradă. În plus există și bariera scrisului cu litere chirilice. Cei mai compatibili din punct de vedere cultural sunt românii.
S-a calculat cât timp durează să ajungi din biroul combinatului din Austria în cel din România. Aeroportul din Constanța este la o distanță de cel din Linz de doar 3 ore de zbor. Austriecii și-au făcut socoteala să-și cumpere avioane și să facă naveta.
Achiziționarea terenului pentru construcția viitorului combinat la Constanța nu mai constituie o problemă pentru austrieci. Preocuparea este alta. Există un proiect de mediu în dezbaterea Comisiei Europene și se va lua o decizie pentru 2011. Ea ar putea determina cheltuieli anuale suplimentare de 300 – 400 milioane euro pentru Voest Alpine. În competiția cu producătorii din India și China, care au standarde de mediu mult inferioare, combinatele Voest Alpine vor fi dezavantajate, indiferent de amplasamentul lor pe teritoriul Uniunii Europene.

Vin austriecii!
Se pare că zarurile au fost aruncate și că nimic nu mai poate împiedica realizarea investiției la Constanța. Unul dintre șefii prezenți la discuții a declarat: "Decizia este aproape luată!". În combinat, lucrătorii au, deja, certitudini. "Da, sunteți de la Constanța? Venim acolo!" – le spuneau românilor aflați în vizită. Sute de austrieci se pregătesc să participe la punerea în funcțiune a investiției din portul Constanța. Cei din comisia tehnică nici nu vor să audă de alt amplasament decât cel din România.
Soarta acestei investiții în valoare de 5 – 6 miliarde de euro depinde doar de semnarea, în decembrie 2008, a memorandului cu guvernul României.
Combinatul de la Linz se întinde pe o suprafață de 800 ha și are o capacitate de producție de 6 milioane tone. Cel de la Constanța va ocupa jumătate din această suprafață și va avea aceeași capacitate de producție – spune Gheorghe Iorov. Proiectanții au regândit fluxurile de producție, eliminând distanțele dintre instalații și evitând transportul intern.
Pentru locația din Constanța există două variante. Prima are în vedere utilizarea danelor de operare și a spațiilor de depozitare de la Comvex. A doua pornește de la ideea operării minereului pe insula din port, chiar de către Voest Alpine, urmând să se amenajeze dane și depozite de materie primă. Această ultimă soluție presupune costuri suplimentare de 400 milioane de euro.

Latex împotriva vântului
Noua investiție va înghiți, în fiecare an, 14 milioane tone de minereu și cărbune. Depozitele de materie primă din port vor fi pline tot timpul. Fiind expuse la vânt, ele pot constitui o sursă majoră de poluare pentru localitățile de pe litoral, pentru zona costieră.
Cum au de gând să rezolve austriecii această problemă? "Există două soluții tehnice, ne-au informat aceștia. Una este cea utilizată la depozitele de materie primă din orașul – port Kobe. Japonezii le-au împrejmuit cu pereți înalți de 30 m, confecționați dintr-un material transparent, care împiedică vântul să ridice pulberea fină de minereu sau de cărbune. A doua metodă este mai ingenioasă și constă în stropirea munților de materie primă cu latex. Această substanță se întărește rapid și creează o peliculă protectoare, pe care vântul alunecă fără să mai provoace nori de praf. Urmează să se recurgă la una dintre cele două soluții. Este rezolvată și problema reziduurilor. Materiile secundare rezultate din procesul tehnologic de producere a oțelului sunt atât de căutate de industria cimentului, încât uneori ajung să fie mai rentabile decât produsele de bază" – a declarat Iorov.
La Constanța, produsul de bază al combinatului va fi tabla subțire, zincată, de diverse grosimi. Nu doar tablă va fi livrată, ci și caroserii de autoturisme. O parte din producție va fi destinată pieții interne, România fiind cel mai mare producător auto din Europa de Est.