Consoanele buclucașe - "r" și "s"

Rotacismul - pronunțarea defectuoasă a consoanei "r"și sigmatismul - pronunțarea defectuoasă a consoanei "s" sunt dintre cele mai frecvente tulburări de vorbire dat fiind faptul că pronunțarea lor implică o biomecanică mai greoaie.

Buclucașa consoană "r" este cel mai greu de articulat deoarece are nevoie de o mobilitate deosebită a limbii. "Tocmai de aceea le spunem părinților să aibă răbdare pentru că obținerea acestui sunet este dificilă implicând un demers terapeutic de durată", ne spune psihopedagogul Leni Burlacu.
Dacă la vârsta de trei ani sunetul este omis, mai apoi el este înlocuit cu "l", "v", "i". Una din frecventele cauze ale menținerii tulburării este și încurajarea, fără rea intenție, a pronunțării incorecte prin "alintarea" de către adult care se străduiește să vorbească la fel ca și copilul. "Înțelegem cât sunt de drăgălași copiii când vorbesc păsăreasca lor, dar subliniez că nu trebuie încurajată vorbirea greșită. Noi, cei care suntem în preajma copilului, suntem modelele de vorbire. Trebuie să pronunțăm corect și să corectăm copilul ori de câte ori e cazul", precizează specialistul.
La vârsta de șapte ani, deși se străduiesc să pronunțe corect, apare un rotacism de natură distorsionată, limba vibrează puțin sau vibrează palatul moale. Pronunția sunetului "r" implică diferite părți ale aparatului articulator, anume vârful limbii, buze, valul palatin, faringe, laringe, maxilare.
Cauzele rotacismului sunt de natură organică (devieri ale organelor de articulație), funcționale cum ar fi tulburările de motricitate ale mușchilor implicate în articulare (aici ar fi de amintit că suptul la sân în perioada lactației favorizează o bună dezvoltare a mobilității limbii necesară mai târziu în articulare) și de natură psiho-sociale - modelele greșite de articulație care duc prin imitație la fixare incorectă a sunetului.
Indiferent de natura cauzei sau de tipul de tulburare de vorbire, terapia logopedică este cu atât mai eficientă cu cât este făcută mai timpuriu.
Părinții trebuie să acorde copiilor câteva minute pe zi pentru joacă. Prin joc, copilul învață și este motivat atunci când i se alătură și părinții. Logopedul vă poate învăța câteva jocuri specifice pentru tulburarea de vorbire. Unele jocuri pot fi făcute și în timp ce pregătiți cina sau în sala de așteptare la medic.