Constănțenii își achită facturile în alimentară

Preferăm cash-ul. Statisticile indică faptul că peste 90% dintre români își plătesc facturile sau achiziționează produse și servicii cu numerar.
Plățile pe internet sau cu ajutorul cardului sunt încă mult prea "incomode" pentru consumatorul clasic, care privește cu scepticism orice tranzacție virtuală, asupra căreia nu are un control prea mare.
Drept urmare, românul preferă să stea la coadă la poștă sau la oficiile minuscule ale furnizorilor de energie, telefonie sau internet.
De la aceste date au pornit și britanicii de la "PayPoint", o companie care oferă servicii de plată, intrată pe piața românească în 2008.
Sistemul este simplu. "PayPoint" încheie contracte cu diferite companii autohtone, care oferă servicii și utilități, iar apoi deschide puncte de plată a facturilor în alimentări, benzinării și la diferiți comercianți. Furnizorii plătesc o taxă către compania "PayPoint", care, la rândul ei, îi plătește pe micii comercianți.
Un astfel de terminal de plăți se află și în Tomis Nord, într-un magazin alimentar de pe strada Soveja.
"În prezent pot fi plătite facturile pentru Distrigaz Sud, UPC, Zapp și Romtelecom. Pe viitor, numărul furnizorilor de utilități și servicii va fi mai mare. Avantajul este că nu mai pierzi timpul stând la cozi de la casierii. Vii să te apro-vizionezi și îți achiți și facturile, economisind astfel timp. De asemenea, nici nu se achită comisioane suplimentare, ca în cazul plăților prin card", spune patroana magazinului, care își achită propriile facturi proprii prin acest sistem.
Practic, dacă vii zilnic după țigări la un anumit magazin, înseamnă (în majoritatea cazurilor) că stai aproape. Așadar, pe lângă faptul că decongestionează casieriile furnizorilor de utilități, sistemul scurtează și drumul consumatorului.
Până în martie 2009, compania britanică vrea să aibă 2.500 de terminale în România. Targetul ar fi câte un terminal pe fiecare kilometru pătrat, ceea ce ar asigura o accesibilitate maximă.
În esență, "PayPoint" funcționează ca o franciză, singura diferență fiind că magazinele care vor să intre în sistem nu trebuie să achite nicio taxă lunară, ci sunt plătite pentru "externalizarea" serviciilor de plată.