Efectul directivelor europene asupra mass media

269
Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat sâmbătă, la Constanța, o sesiune de pregătire și informare cu tema "Documentele Europene care afectează mass media". Dezbaterea se înscrie într-un proiect mai larg, desfășurat sub titulatura "Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar" și finanțat prin PHARE, Programul "Societatea civilă".
Obiectivul central al întâlnirii a fost acela de a-i provoca pe jurnaliști să devină promotori ai documentelor europene care acționează asupra mass media. Coordonate de către Mihaela Danga, director adjunct al CJI, și de Ion Georgescu, expert juridic, reprezentant al Institutului Român de Training, discuțiile s-au concentrat în jurul unor tematici de actualitate deosebit de importante în contextul unei prese europene libere.
Cele nouă capitole ale sesiunii de informare susținute de CJI au fost: Accesul la informații și transparența, Audiovizual și Televiziunea fără frontiere, Internet, Publicitate, Egalitate de șanse, Rasism și xenofobie, Drepturile de autor, eComunicare, Combaterea terorismului. Ele constituie principalele domenii de acțiune ale ceea ce, generic, numim mass media, iar cunoașterea actelor europene care le influențează este cu atât mai semnificativă cu cât cadrul legislativ și cel al exprimării devin din ce în ce mai sensibile.
În ceea ce privește rasismul și xenofobia, acestea sunt caracteristici ale societății moderne, care se manifestă contrar evoluției politice și culturale ale ultimelor decenii, în orice spațiu și civilizație.
Considerat o ideologie instituționalizată a prejudecății și discriminării, rasismul a fost abordat pentru prima dată în cadrul Organizației Națiunilor Unite, sub formă de convenții și declarații. Astăzi, problematica rasismului reprezintă o temă de interes a directivelor europene.
Principalul document european care tratează acest fenomen este Directiva Consiliului 2000/43/CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea tratamentului egal între două persoane indiferent de originea rasială sau etnică.
De menționat este faptul că prevederile acestui document se bazează pe principiile statuate prin Tratatul privind crearea Comunității Europene, precum și pe convențiile internaționale din sistemul Națiunilor Unite și cele din sistemul Consiliului Europei cu referire la combaterea rasismului și xenofobiei.
În România, principiul nediscriminării între cetățenii români este prevăzut în legislație prin mai multe acte normative, începând de la Constituția statului.

Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat sâmbătă, la Constanța, o sesiune de pregătire și informare cu tema "Documentele Europene care afectează mass media". Dezbaterea se înscrie într-un proiect mai larg, desfășurat sub titulatura "Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar" și finanțat prin PHARE, Programul "Societatea civilă".
Obiectivul central al întâlnirii a fost acela de a-i provoca pe jurnaliști să devină promotori ai documentelor europene care acționează asupra mass media. Coordonate de către Mihaela Danga, director adjunct al CJI, și de Ion Georgescu, expert juridic, reprezentant al Institutului Român de Training, discuțiile s-au concentrat în jurul unor tematici de actualitate deosebit de importante în contextul unei prese europene libere.
Cele nouă capitole ale sesiunii de informare susținute de CJI au fost: Accesul la informații și transparența, Audiovizual și Televiziunea fără frontiere, Internet, Publicitate, Egalitate de șanse, Rasism și xenofobie, Drepturile de autor, eComunicare, Combaterea terorismului. Ele constituie principalele domenii de acțiune ale ceea ce, generic, numim mass media, iar cunoașterea actelor europene care le influențează este cu atât mai semnificativă cu cât cadrul legislativ și cel al exprimării devin din ce în ce mai sensibile.
În ceea ce privește rasismul și xenofobia, acestea sunt caracteristici ale societății moderne, care se manifestă contrar evoluției politice și culturale ale ultimelor decenii, în orice spațiu și civilizație.
Considerat o ideologie instituționalizată a prejudecății și discriminării, rasismul a fost abordat pentru prima dată în cadrul Organizației Națiunilor Unite, sub formă de convenții și declarații. Astăzi, problematica rasismului reprezintă o temă de interes a directivelor europene.
Principalul document european care tratează acest fenomen este Directiva Consiliului 2000/43/CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea tratamentului egal între două persoane indiferent de originea rasială sau etnică.
De menționat este faptul că prevederile acestui document se bazează pe principiile statuate prin Tratatul privind crearea Comunității Europene, precum și pe convențiile internaționale din sistemul Națiunilor Unite și cele din sistemul Consiliului Europei cu referire la combaterea rasismului și xenofobiei.
În România, principiul nediscriminării între cetățenii români este prevăzut în legislație prin mai multe acte normative, începând de la Constituția statului.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.9774 secunde