Europa de Est, circumspectă faţă de jocurile diplomatice între Moscova şi Occident

Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul „să strângă rândurile”. „Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă”, a spus el la Berlin.

Aceeaşi abordare a fost afişată, miercuri, de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: „Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale. Trebuie să rămânem fermi şi uniţi”.

Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.

„Nu este un secret că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană. Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă. Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei”, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia, director politic al think tank-ului Globsec.

Este şi cazul ţărilor baltice, care, potrivit lui, par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei. Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.

„Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană”, explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.