Gunoiul reciclat are miros puternic de dolari

La stația de sortare a MM Recycling, de pe Bulevardul Aurel Vlaicu, ajung, zilnic, aproximativ 120 de tone de deșeuri menajere, dintre care 15% sunt reciclabile. Instalațiile prelucrează, lunar, cam 250 de tone de plastic, ceea ce înseamnă un profit între 250.000 - 375.000 dolari pe lună. Dovadă că gunoiul, cel puțin cel care ajunge la MM Recycling, este o sursă inepuizabilă de bani frumoși.

Zilnic, la stația de sortare a deșeurilor menajere a firmei MM Recycling ajung cam 120 de tone de deșeuri menajere.
Drumul spre firma de reciclare este presărat tot cu gunoaie. Mirosul te "atrage" spre sediul firmei. În curtea în care se află biroul administrației și halele care adăpostesc mașinile de sortare și prelucrare se află mult mai mult gunoi. Mai exact, mormane întregi prin care umblă, nestingheriți, câțiva angajați care nu au niciun echipament de protecție.
Printre mormane, însoțit de câțiva câini, se plimbă Florin Demăroiu, directorul general al firmei, cu care am stat de vorbă, încercând să aflăm ce se întâmplă cu toată acea mizerie din curte.
După cum ne-a spus directorul, acum devenit ghid, gunoiul este reciclat în proporție de 15 %. "Polarisul are două etape de colectare pe zi, dar facem și noi una directă. Avem două mașini cu care strângem, în special, materialele plastice", ne-a explicat directorul general.
În Constanța, strângerea și reciclarea gu-noiului este o afacere de familie. Societatea MM Recycling face parte din Martin Group, de care aparține și Polaris M Holding. Firma aparține lui Dumitru Martin, fratele fostului prefect al Constanței, Gheorghe Martin.

Etapele transformării gunoiului în bani
Mormanele de gunoi, descărcate de Polaris în curtea firmei, sunt compactate și trimise către stația automată de sortare. Gunoaiele sunt introduse în stație, sortate automat în materiale reciclabile și gunoi nefolositor. Hârtia, cartonul, plasticul ajung pe bandă rulantă, la muncitorii care continuă manual procesul de selectare.
Gunoiul care nu poate fi reciclat este trimis la groapa ecologică de la Ovidiu, unde este tasat și așezat în straturi care sunt, apoi, acoperite cu pământ.
Deși directorul general ne-a asigurat că muncitorii au echipament de protecție și că lucrează în cea mai deplină siguranță, afirmațiile nu par să aibă o bază foarte sigură.
Nu numai mirosul este o problemă pentru angajați, ci și zgomotul asurzitor din camerele de prelucrare. Deși peste tot sunt afișate avertismente legate de necesitatea protejării auzului cu căști speciale, muncitorii pe care i-am urmărit la muncă nu aveau așa ceva.

Profit cu multe zerouri
Întrebat dacă a avut vreodată probleme cu inspectorii care au venit să verifice condițiile de igienă, directorul ne-a dat un răspuns standard, care nu se potrivea deloc cu realitatea la care eram martori.
"Controale avem tot timpul, dar nu au fost probleme. De fiecare dată ne-am descurcat. Cei de la Mediu sunt mulțumiți de noi. Cât despre mașina care se ocupă cu sortarea primară a gunoiului, este aproape nouă. În toată Europa, tot la fel se lucrează", a declarat reprezentantul societății.
"Lunar, se prelucrează la noi cam 250 de tone de materiale plastice. Cât profit avem, nu vă pot spune, dar este. O tonă de granule de PET, care se folosesc la injecțiile navelor, se valorifică la 1000 de dolari tona. Foliile de plastic, pe care le obținem din prelucrarea ambalajelor de plastic, se vând cam cu 1.500 de dolari pe tonă", precizează Demăroiu.
Făcând un simplu calcul matematic, am ajuns la un profit lunar între 250.000 și 375.000 de dolari.
Firma constănțeană furnizează materiale prelucrate integral, precum granulele de PET sau foliile de plastic, dar și materiale brute, cum ar fi aluminiul sau cartonul către numeroase firme din județ și din țară, ale căror număr sau nume sunt, pentru presă, confidențiale.