Legile ”României Educate” modifică radical învățământul. Dispar inspectoratul școlar, casa corpului didactic și… media din gimnaziu

3617

Articole de la același autor

La 11 ani de la prima lege post-revoluție a Educației, implementată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, iată că Sorin Cîmpeanu, ministrul cu numărul 27 (sau 28, cine mai știe?) își vede „visul” împlinit și numele… „scrijelit” în istorie. Modificările majore pe care le va suferi învățământul românesc, preconizate din septembrie 2023, au fost anunțate marți, 12 iulie, ca parte integrantă a viitoarelor două legi – a învățământului preuniversitar și a învățământului superior -, care transpun în texte de lege toate principiile din Proiectul România Educată.

„Avem două proiecte: unul pentru Legea învățământului preuniversitar România Educată și altul pentru învățământul superior România Educată.

Aceste legi au fost elaborate de Ministerul Educației, cu resurse proprii, prin consultarea tuturor direcțiilor de specialitate. Care a presupus șapte grupuri de lucru plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor exprimate de peste 10.000 de persoane. Legitimitatea rezultă practic din cea mai largă consultare publică realizată vreodată pe tema Educației”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.


Începând de astăzi, 13 iulie, vor fi lansate în consultare publică, pentru o perioadă de 35 de zile, până pe data de 17 august, perioadă de consultare în care sunt așteptate opinii din partea tuturor celor interesați în bunul mers al Educației. „Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită și beneficiază de o asumare parlamentară, prin includerea în PNRR, a capitolului România Educată cu o pondere a finanțării de 12% din total PNRR”, a mai ținut să precizeze același ministru.



Instituții noi de monitorizare a calității actului educațional


Prima schimbare majoră s-a referit la transformarea inspectoratelor școlare județene în direcții județene de învățământ preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, cu personalitate juridică. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare și prin comasarea cu centrele județene de resurse și asistență educațională. Atribuțiile vor fi: inspecția de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilității personalului didactic, evoluția în carieră – grade didactice și titlu didactic de profesor emerit, care este o altă noutate, și alte atribuții administrative.

Un rol absolut esențial îl va avea Autoritatea Națională pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC), prin reorganizarea ARACIP, care va deveni componentă ANISAC. Care va avea și structuri teritoriale, cel mai probabil birouri regionale. Comisia Națională pentru Inspecție Școlară va face și ea parte din ANISAC. O altă instituție nouă va fi CNFCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare a Carierei Didactice), care va avea structuri la nivel județean și care va înlocui Casa Corpului Didactic.

Vor mai apărea Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, dar și Institutul pentru Științele Educației.



Apare al treilea director - administrativ


Se mai înființează Corpul managerilor educaționali, care va fi format din mentori pentru management educațional, un organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației, cu scopul de a dezvolta politicile publice în educație, derularea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră, dar și de a monitoriza, evalua și de a respecta principiile etice și a conduitei deontologice în managementul școlar. Pentru prima dată este specificat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală în situația în care ANISAC constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate.

Se schimbă și modalitatea de recrutare a directorilor adjuncți apărând o nouă funcție, cea de director administrativ. Procesul de selecție va cuprinde și o evaluare motivațională, precum și proba scrisă și interviul.

Artele și Educația fizică vor avea calificative, nu note

Referindu-se la sistemul de notare, ministrul a afirmat că, prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport, precum și la alte discipline care pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tip „admis”, „respins” și nu notă de la 1 la 10, cu excepția învățământului vocațional desigur, la care rezultatele evaluării se exprimă în continuare cu note de la 1 la 10.


Cu alte cuvinte, elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea note de la 1 la 10, pentru disciplinele din ariile curriculare Arte și Educație Fizică.



Dispare media din gimnaziu la admiterea în liceu. Apare admiterea în colegii naționale


Elevi care vor începe în septembrie 2022 clasa a VII-a vor avea o șansă în plus, aceea a susținerii unui examen de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă prin această lege colegiilor naționale (titulatură care și ea va fi regândită). Anumite licee care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere, pentru ocuparea a 90% din numărul de locuri, 10% urmând să rămână pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire în urma Evaluării Naționale. În acest fel, acei elevi care vor avea această șansă în plus, vor avea posibilitatea să se prezinte și la Evaluarea Națională pentru a putea candida ca și până acum. În situația în care nu se ocupă toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se ocupă prin repartiție computerizată în modul deja cunoscut.


„Încă de la intrarea în vigoare a legii, înainte de vara anului 2024, când va fi posibil concursul de admitere în liceu valabil pentru cei care încep clasa a VII-a acum, pentru elevii de clasa a VIII-a este important de știut că prezenta lege prevede renunțarea la media din gimnaziu, medii care, din păcate, și-au pierdut relevanța. Încă pentru elevii din clasa a VIII-a această regulă este valabilă, care vor începe clasa a VIII-a”, a precizat Sorin Cîmpeanu.



Un alt fel de Bacalaureat din 2024


Se modifică „din temelii” și modul în care se va organiza examenul de bacalaureat, începând cu promoția care va studia după noile planuri cadru, aplicate pentru liceu din septembrie 2023.

Iată care vor fi noile probe pe care le vor susține absolvenții:

- o singură probă scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările – la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și științe socio-umane;
- două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Vor fi verificate, de asemenea, competențele de bază echivalente nivelului B1.

- o altă probă este cea de evaluare a competențe digitale în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu

- o altă probă va fi cea la limba și literatura maternă.

Proba scrisă facultativă, specifică domeniului sau profilului și specializării, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat. Este vorba de acea probă la alegere a candidatului care are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară.

Vom reveni cu modificările ce privesc profesorii.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 1.0625 secunde