Morales vrea să creeze miliții armate dacă se va întoarce în Bolivia

Fostul președinte bolivian Evo Morales, aflat în exil în Argentina, afirmă că dacă se va întoarce în Bolivia va forma miliții populare armate așa cum sunt cele din Venezuela, relatează AFP.

Într-o declarație pentru un post de radio venezuelean, Radio Kawsachum Coca (RKC), proprietate a sindicatului cultivatorilor de coca de care aparține Evo Morales, fostul președinte socialist, care a demisionat la 10 noiembrie, a reiterat că a fost victima unei lovituri de stat.

El a declarat că a fost o eroare colosală pentru guvernul său faptul că nu a avut un plan B în fața opoziției de dreapta. "Noi, mișcările sociale și guvernul, am avut prea multă încredere", a spus el.

"Dacă mă voi întoarce în Bolivia, va trebui să organizăm miliții populare armate, așa cum a făcut Venezuela", a declarat Evo Morales.

De când se află în exil, fostul președinte și-a manifestat intenția de a reveni pe teritoriul bolivian în contextul în care va avea loc campania pentru alegerile fixate la 3 mai de către puterea interimară de la La Paz.

Însă, în acest caz, Morales riscă să fie reținut, deoarece parchetul bolivian a emis un mandat de arestare pe numele său, în special pentru "terorism".

În plus, declarațiile sale de duminică privind o eventuală creare de miliții i-ar putea agrava cazul, potrivit lui Israel Alanoca, viceministru pentru coordonare guvernamentală.

Alanoca face parte din guvernul interimar pe care îl conduce Jeanine Anez, o senatoare de dreapta proclamată președinte interimar al Boliviei după demisia lui Evo Morales.

În Venezuela, condusă de președintele socialist Nicolas Maduro, circa 3,2 milioane de civili fac parte din miliții.

Aceste miliții care depind de armata venezueleană au fost create de Hugo Chavez, președinte al Venezuelei din 1999 și până la moartea sa în 2013, aliat al lui Evo Morales și mentor al lui Nicolas Maduro.

Fostul președinte Evo Morales și-a revendicat victoria pentru un al patrulea mandat la alegerile la termen de la 20 octombrie anul trecut, dar suspiciunile de fraudă au dus la săptămâni de proteste violente care l-au forțat pe primul președinte indigen al țării să demisioneze și să plece în exil în Mexic și apoi în Argentina.