Noi impozite şi deficit bugetar estimat în scădere în 2023 în Tunisia
Articole de la același autor
Cea mai mică imagine a scenei Naşterii Domnului din lume, realizată între urechile unui ac de cusut
28 Noiembrie 2022
Alertă generală! O copilă de 13 ani din Mureş a plecat de la şcoală şi nu s-a mai întors. Dacă o vedeţi, sunaţi la 112!
05 Decembrie 2022
Crăciun cu pisica: cum vă puteți petrece sărbătorile în liniște
19 Decembrie 2022
Legea finanţelor din Tunisia prevede pentru 2023 o reducere a deficitului bugetar la 5,2% din PIB datorită în special unei creşteri a veniturilor fiscale, o măsură emblematică fiind impozitul pe averea imobiliară, au indicat luni miniştri tunisieni, notează AFP.
Bugetul este alcătuit pe un deficit de 8,5 miliarde de dinari (2,5 miliarde de euro), sau 5,2% din PIB faţă de 7,7% pentru 2022.
Tunisia se confruntă cu o criză financiară profundă care s-a tradus în ultimele luni cu penurii recurente ale anumitor produse de bază (zahăr, lapte, orez), într-un context de inflaţie galopantă de 9,8%, potrivit ultimelor date oficiale publicate la începutul lui decembrie.
Cheltuielile planificate ale statului în 2023 ar urma să ajungă la 53,9 miliarde de dinari (16 miliarde de euro), iar veniturile la 46,4 miliarde de dinari (aproape 14 miliarde de euro), a precizat ministrul de Finanţe, Sihem Boughdiri.
Legea finanţelor prevede un buget total de aproape 70 de miliarde de dinari (21 de miliarde de euro), a adăugat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la Tunis în prezenţa tuturor miniştrilor guvernului condus de Najla Bouden.
Nevoile de finanţare pentru a acoperi deficitul bugetar se ridică la aproape 23,5 miliarde de dinari (7,5 miliarde de euro) pentru 2023, descris drept "un an foarte dificil" pentru Tunisia de către ministrul Economiei, Samir Saied, cu o inflaţie estimată de 10,5%.
Pentru a ajunge la echilibrul bugetar, statul ar urma să recurgă la împrumuturi externe de peste patru miliarde de euro şi împrumuturi de aproximativ trei miliarde de euro pe piaţa internă.
Pentru a creşte veniturile fiscale, guvernul a implementat în special un nou impozit pe avere de 0,5% pentru imobilele a căror valoare netă depăşeşte trei milioane de dinari (900.000 de euro).
Plăţile în numerar cu o sumă echivalentă sau mai mare de 5.000 de dinari (1.500 de euro) vor fi sancţionate cu o amendă de 20% din suma plătită.
De asemenea, a fost introdusă o creştere a TVA-ului de la 13% la 19% pentru anumite profesii liberale precum avocaţii, executorii judecătoreşti şi traducătorii. Acest buget a fost întocmit pe baza unei rate de creştere ipotetice de 1,8% şi a unui preţ mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril, precum şi a încheierii unui acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine un împrumut de aproximativ 1,9 miliarde de dolari negociat de câteva luni.
Tunisia, sufocată de o datorie mai mare de 100% din PIB şi incapabilă să se împrumute de pe pieţele internaţionale, este în negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de circa două miliarde de dolari.
Această criză financiară a însemnat în ultimele luni penurii recurente ale produselor de bază (făină, zahăr, cafea), în contextul unei inflaţii galopante (aproape 9% în august, comparativ cu anul precedent).
Bugetul este alcătuit pe un deficit de 8,5 miliarde de dinari (2,5 miliarde de euro), sau 5,2% din PIB faţă de 7,7% pentru 2022.
Tunisia se confruntă cu o criză financiară profundă care s-a tradus în ultimele luni cu penurii recurente ale anumitor produse de bază (zahăr, lapte, orez), într-un context de inflaţie galopantă de 9,8%, potrivit ultimelor date oficiale publicate la începutul lui decembrie.
Cheltuielile planificate ale statului în 2023 ar urma să ajungă la 53,9 miliarde de dinari (16 miliarde de euro), iar veniturile la 46,4 miliarde de dinari (aproape 14 miliarde de euro), a precizat ministrul de Finanţe, Sihem Boughdiri.
Legea finanţelor prevede un buget total de aproape 70 de miliarde de dinari (21 de miliarde de euro), a adăugat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la Tunis în prezenţa tuturor miniştrilor guvernului condus de Najla Bouden.
Nevoile de finanţare pentru a acoperi deficitul bugetar se ridică la aproape 23,5 miliarde de dinari (7,5 miliarde de euro) pentru 2023, descris drept "un an foarte dificil" pentru Tunisia de către ministrul Economiei, Samir Saied, cu o inflaţie estimată de 10,5%.
Pentru a ajunge la echilibrul bugetar, statul ar urma să recurgă la împrumuturi externe de peste patru miliarde de euro şi împrumuturi de aproximativ trei miliarde de euro pe piaţa internă.
Pentru a creşte veniturile fiscale, guvernul a implementat în special un nou impozit pe avere de 0,5% pentru imobilele a căror valoare netă depăşeşte trei milioane de dinari (900.000 de euro).
Plăţile în numerar cu o sumă echivalentă sau mai mare de 5.000 de dinari (1.500 de euro) vor fi sancţionate cu o amendă de 20% din suma plătită.
De asemenea, a fost introdusă o creştere a TVA-ului de la 13% la 19% pentru anumite profesii liberale precum avocaţii, executorii judecătoreşti şi traducătorii. Acest buget a fost întocmit pe baza unei rate de creştere ipotetice de 1,8% şi a unui preţ mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril, precum şi a încheierii unui acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine un împrumut de aproximativ 1,9 miliarde de dolari negociat de câteva luni.
Tunisia, sufocată de o datorie mai mare de 100% din PIB şi incapabilă să se împrumute de pe pieţele internaţionale, este în negocieri cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un împrumut de circa două miliarde de dolari.
Această criză financiară a însemnat în ultimele luni penurii recurente ale produselor de bază (făină, zahăr, cafea), în contextul unei inflaţii galopante (aproape 9% în august, comparativ cu anul precedent).
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Duminică, 14 August 2022
Duminică, 11 Decembrie 2022
Sâmbătă, 03 Decembrie 2022
Miercuri, 12 Octombrie 2022
Vineri, 07 Octombrie 2022
Marţi, 20 Septembrie 2022
Miercuri, 03 August 2022
Miercuri, 27 Iulie 2022
Vineri, 08 Iulie 2022
