ONU: Zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii mai mult poluează

Un raport pus pe masa Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că zece dintre pădurile incluse în Patrimoniul Mondial mai mult poluează decât emit oxigen. Printre cauzele care au dus la acest aspect grav care contribuie la schimbările climatice sunt exploatarea forestieră şi incendiile de vegetaţie, relatează BBC.

Pădurile sunt considerate vitale pentru reducerea schimbărilor climatice datorită capacităţii lor de a funcţiona ca rezervoare de carbon. Copacii şi alte plante absorb dioxidul de carbon (CO2) şi emit oxigen, eliminând gazele cu efect de seră din atmosferă. În ultimii 20 de ani, zece dintre cele mai protejate păduri ale lumii au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb. Fenomenul este îngrijorător şi trebuie luate rapid măsuri pentru a opri acest dezastru, au spus autorii raportului. „Faptul că şi unele dintre cele mai emblematice şi mai bine protejate păduri, precum cele din siturile incluse în Patrimoniul Mondial, pot de fapt să contribuie la schimbările climatice este alarmant şi aduce la lumină dovezi ale gravităţii acestei urgenţe climatice”, a declarat Tales Carvalho Resende, coautor al raportului şi responsabil de proiect la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Cele zece păduri incluse în Patrimoniul Mondial care au ajuns să emită mai mult carbon decât absorb sunt: Pădurea tropicală din Sumatra, Indonezia, Rezervația Biosferei Rio Platano, Honduras, Parcul Național Yosemite, SUA, Parcul internațional al păcii Waterton Glacier, Canada și SUA, Munții Barberton Makhonjwa, Africa de Sud, Parcul Kinabalu, Malaezia, Bazinul Uvs Nuur, Rusia și Mongolia, Parcul Național al Marelui Canion, SUA, Parcul Național Blue Mountains, Australia, Parcul Național Morne Trois Pitons, Republica Dominicană.

Motive serioase de îngrijorare

Pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO din 257 de situri acţionează laolaltă ca un rezervor de carbon, conform cercetării care a analizat o perioadă cuprinsă între 2001 şi 2020. Totuşi, activităţile umane, precum exploatarea forestieră şi evenimentele intense asociate climei, cum ar fi incendiile, le împiedică să stocheze mai mult carbon decât emit, un motiv foarte serios de îngrijorare, potrivit experţilor. Experți UNESCO şi cercetători din cadrul World Resources Institute (WRI) şi ai Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) au combinat date obținute prin satelit cu informaţii obţinute prin monitorizarea la faţa locului şi au constatat că aceste situri de patrimoniu au înregistrat o absorbţie netă anuală de 190 de milioane de tone de CO2 de-a lungul unei perioade de 20 de ani, scrie Agerpres. În decursul secolelor, pădurile au stocat aproximativ 13 miliarde de tone de carbon, cantitate echivalentă rezervelor de petrol din Kuweit, se indică în raport. Constatările s-au bazat pe date publicate în ianuarie de jurnalul „Nature Climate Change”, care a cartografiat emisiile de gaze cu efect de seră şi capacitatea de absorbţie a pădurilor lumii.