Putin spune că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia

„Am încercat mult timp să le convingem să nu o facă. Acesta este unul dintre tratatele fundamentale pentru asigurarea securităţii în lume. Cu toate acestea, Statele Unite au făcut ceea ce au făcut - s-au retras, iar acum lansatoare antirachetă sunt în România şi sunt pe cale să fie instalate şi în Polonia, dacă nu au fost deja amplasate”, a afirmat Putin.

Referitor la scutul american antirachetă, preşedintele rus a spus că, în cele două ţări, există lansatoare MK-41, pe care pot fi instalate sisteme ofensive Tomahawk, capabile să acopere teritoriul Rusiei pe mii de kilometri.

„Ei bine, nu este asta o ameninţare pentru noi?”, a întrebat retoric Vladimir Putin, în aceeaşi conferinţă de presă.

Rusia a susţinut că sistemul terestru Mk-41 poate lansa rachete Tomahawk, iar în 2019, Ministerul Apărării rus chiar a propus SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România, care ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF). Tratatul şi-a încetat existenţa în august 2019.

XXX

Vladimir Putin a mai spus că SUA şi NATO au ales să ignore preocupările Rusiei pentru securitatea sa, referindu-se la respingerea cererilor ruseşti în cadrul tensiunilor cu privire la Ucraina, relatează AFP.

„Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate”, a spus preşedintele rus după întâlnirea cu premierul ungar Viktor Orban.

El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

„Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea”, a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că „nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora”.