Românii, fruntași în Europa la risipă alimentară: De ce aruncăm banii și hrana pe fereastră

"Statisticile sunt pe întregul lanț de producție, transport, depozitare, procesare, vânzare și consum. Discutăm și despre ceea ce nu se recoltează... A venit toamna, varza nu are preț și te costă mai mult muncitorii cu care să recoltezi varza decât ai obține pe produs. Merele cad din pom, nu ai cu cine să le strângi. Odată căzute nu mai sunt bune pentru a ajunge pe rafturile magazinelor și atunci, dacă nu sunt procesate, rămân acolo și devin îngrășământ." - a explicat Gabriel Sescu, de la Banca pentru alimente.

Și totuși, 63% din ceea ce se aruncă, adică 2,1 milioane de tone provin de la consumatorul final.

"Această risipă în locuințe vine odată cu bunăstarea. Pentru că ne permitem să cumpărăm, cumpărăm impulsiv. Cei care vând știu să își vândă marfa pentru că plătesc oameni care se pricep la asta. Și atunci ne ducem și cumpărăm produse pecare nu mai ajungem să le consumăm. 2+1, 3+1, 6+2...  

De multe ori gătim impulsiv, în cantitate mare iar familiile nu mai sunt atât de numeroase ca altădată și multă mâncare gătită ajunge la coșul de gunoi.", a mai spus expertul invitat În fața națiunii.

Soluția este educarea persoanelor. Copii de gimnaziu și liceu să primească informații despre reducerea risipei alimentare. Să cumpărăm de mai multe ori pe săptămână cantități mai mici. Să preparăm mâncare pentru ziua respectivă, nu pentru o săptămână, după care o aruncăm. Să chibzuim foarte bine resursele avute, pentru că puținii bani pe care îi avem îi aruncăm pe alimente pe care nu le mai consumăm. În loc să cumpărăm hrană și să ne folosim de ea ajungem să creăm mai mult gunoi, a concluzionat Gabriel Sescu.