Rusia cere SUA garanții în privința scutului antirachetă

După anunțul făcut de președintele Traian Băsescu, potrivit căruia România va da curs proiectului american de a amplasa rachete in-terceptoare pe teritoriul României, reacția diplomației ruse nu a întârziat să apară.
Ministrul de Externe al Federa-ției Ruse, Serghei Lavrov, a cerut marți, Statelor Unite, "garanții juridice" care să ateste faptul că scutul antirachetă pe care acestea îl desfășoară în Europa de Sud Est nu este îndreptat împotriva forțelor strategice ruse.
Rusia urmărește cu atenție desfă-șurarea de elemente ale sistemului apărării americane antirachetă în România, a spus Ministerul de Externe de la Moscova.
"În aceste condiții, garanțiile juridice ale Statelor Unite care să arate că viitorul sistem de apărare antirachetă în Europa nu este îndreptat împotriva forțelor nucleare strategice ruse sunt și mai mult de actualitate. Este necesar să se accelereze acordarea unor astfel de garanții", menționează declarația MAE rus.
"Această problemă trebuie rezol-vată rapid. Mai mult, suntem siguri că este necesar să trecem cât mai curând posibil la coordonarea conceperii (și a elaborării) arhitecturii sistemului de apărare antirachetă în Europa", declară MAE rus.
Rusia și-a exprimat public regretul că, în demersul de a crea un segment european al apărării antirachetă, SUA nu a ținut cont de dialogul pe care l-a avut în repetate rânduri cu Rusia, inclusiv la summit-ul Rusia - NATO de la Lisabona.
Washingtonul și Bucureștiul au ajuns la un acord privind amplasarea elementelor viitorului scut american antirachetă pe teritoriul României la fosta bază de la Deveselu, din județul Olt.
România urmează să participe la faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului american antirachetă, care are ca orizont de timp anul 2015 și presupune desfășurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configurații pe mare, cât și terestre, precum și plasarea unor senzori avansați, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune.
Moscova s-a împotrivit vehement intenției fostei administrații americane de a desfășura elemente ale apărării antirachetă în apropiere de granițele sale, considerând că această mișcare ar reprezenta o amenințare la adresa propriei securități. NATO și SUA au insistat că scutul va servi doar la apărarea membrilor NATO împotriva unor amenințări venind dinspre Coreea de Nord și Iran și nu va fi îndreptat împotriva Rusiei.
După resetarea intervenită în relațiile sale cu Washingtonul odată cu instalarea administrației Obama, Moscova și-a dat acordul, la summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie anul trecut, să colaboreze la noua arhitectură de securitate, care va fi creată sub umbrela NATO. Însă, dacă NATO insistă că ar trebui să fie două sisteme independente care să facă schimb de informații, Rusia vrea un sistem comun, cu interoperabilitate deplină.
Rusia s-a oferit, de altfel, chiar săptămâna trecută, să furnizeze un scut antirachetă ce ar acoperi Europa de Est, Marea Neagră, Marea Barents și Marea Baltică.