Studentă umilită de angajator

Tot mai mulți studenți, nu neapărat din anii terminali, sunt în căutarea unui loc de muncă sau sunt deja angajați. Chiar dacă, mai ales pentru perioada sezonului estival, ofertele curg, câți angajatori asigură condiții optime de muncă pentru studenți se pare că nu verifică nimeni.

"Sunt studentă la o universitate constănțeană și, în iarnă, în stația de autobuz, mi-a atras atenția un bilet lipit pe un stâlp, prin care un <întreprinzător privat> anunța că angajează de urgență numai studente responsabile, cu salariu supermotivant. Singura posibilitate de a lua legătura cu patronul era un număr de telefon.
Eu mor de curiozitate, în general, și am sunat imediat. Curios, la adresa indicată nu era sediul vreunei firme, ci pur și simplu un apartament privat, iar persoana care mi-a răspuns la telefon avea nevoie de baby-sitter pentru un copilaș de trei ani, numai în zilele de week-end. Mi-a plăcut copilul și am acceptat pe loc oferta, mai ales că mi-a promis cinci milioane de lei pe lună, pe care mi i-a plătit chiar atunci, în avans, culmea, pe două luni, ceea ce ar fi trebuit să-mi dea, totuși, de gândit. M-a pus să semnez un fel de declarație precum că am primit banii, după ce și-a notat datele din buletinul meu de identitate" - Ramona Turcu, studentă în anul III la Științe Economice.

Banii te fac mai sigur pe tine
Tânăra ne-a povestit că n-a avut în viața ei atâția bani de buzunar, iar ceea ce i se întâmplase îi dădea o stare de siguranță pe care nu o simțise niciodată. Devenise, brusc, mai stăpână pe viața ei și se felicita că nu mai depinde financiar, cel puțin o perioadă, nici de părinți, nici de fratele mai mare, nici de prieteni "care te împrumută dacă vor și, mai ales, dacă au de unde".
Modul cum au decurs lucrurile în primul job din viața ei i-a lăsat, însă, un gust amar. Abia după ce a trebuit să suporte mofturile exagerate și nesfârșitele umilințe ale mamei micuțului și-a dat seama că s-a aruncat orbește, promițându-și că niciodată nu va accepta să muncească la negru, nici măcar o singură zi. "Inventa tot felul de urgențe, pentru a mă chema la muncă și în cursul săptămânii. Ajunsesem femeie în casă, aspiram, spălam, ștergeam praful, făceam cumpărături, dar cel mai tare mă deranja că mă umilea, reproșându-mi că sunt o catastrofă la treburile casnice, mă înjura, o dată m-a și scuipat. Am întrebat-o de ce nu și-a angajat o persoană cu experiență, dar mi-a spus că numai studentele acceptă orice muncă, că doar nu sunt prima, ci a noua baby-sitter studentă pe care o avut-o în cei trei ani de viață ai copilului. În locul meu, alta ar fi dispărut imediat, dar cum primisem atâția bani, n-am vrut să fiu luată drept hoață".

Stop lecțiilor de viață umilitoare!
Tânăra se felicită doar că din "banii umilinței" a cumpărat cărțile de specialitate de care avea atâta nevoie, a achitat datoriile, a xeroxat o serie de cursuri, a cumpărat un ceas ("eram în veșnică întârziere, dar cred că o să-l dau cadou, să nu-l mai văd!"), i-a făcut un cadou rezonabil mamei sale, dar ne-a mărturisit că acest coșmar o va urmări toată viața.
S-a gândit să ne contacteze pentru că este perioada în care oferta de muncă pentru studenți este în continuă creștere, prin situații de genul celei povestite mai sus trecând și alte colege ale sale. Mai mult, vede că se lipesc, în continuare, pe stâlpi, anunțuri de angajare, în care este evidențiată condiția "doar pentru studente". Știe mai bine ca oricine că nu puțini studenți acceptă orice muncă, nu neapărat pentru a simți cum e să ai propriul tău ban, ci pentru că nu reușesc să-și acopere cheltuielile. Chiar dacă ofertele curg, câți angajatori asigură condiții optime de muncă pentru studenți crede că nu verifică nimeni. Folosește acest prilej pentru a le sugera celor cu atribuții de control în acest segment să meargă pe firul acestor anunțuri și să vadă cum stau lucrurile. Ar fi posibil ca, simțindu-și sabia deasupra capului, angajatorii de acest tip să nu mai profite, la nesfârșit, de forța de muncă studențească.