Unde fugim din calea dezastrelor naturale. Care sunt ţările unde putem supravieţui

338
Un studiu realizat de Institutul Global pentru Sustenabilitate din cadrul Anglia Ruskin University arată care sunt cele mai bune locuri de pe planetă în care se poate supraviețui unui colaps global al civilizației. În top se află țări precum Islanda, Marea Britanie, Tasmania sau Irlanda. Totodată, Noua Zeelandă, unde, aparent, miliardarii lumii au început deja să cumpere pământ pentru a se pregăti de o eventuală apocalipsă, este catalogată drept cea mai bună țară din lume pentru a supraviețui unui colaps global al civilizației, potrivit unui studiu citat de The Guardian.



Potrivit cercetării, civilizaţia umană se află „într-o stare periculoasă” din cauza societății puternic interconectate și a consumului intensiv de energie, cât și a daunelor aduse mediului înconjurător prin poluare. Astfel, există posibilitatea apariției unui colaps din cauza șocurilor, precum cele determinate de o criză financiară severă, impactul crizei climatice, distrugerea naturii şi chiar o pandemie mai gravă decât cea provocată de COVID-19 sau o combinaţie a acestora. Pentru a evalua națiunile care ar fi cele mai rezistente la un astfel de colaps global, cercetătorii au clasificat țările în funcție de capacitatea lor de a crește producția de alimente, capacitatea de a-și proteja granițele împotriva migrației în masă nedorite, abilitatea de a-și menține rețeaua electrică la un nivel optim și abilitatea de a controla și dezvolta industria manufacturieră. Insulele din regiunile temperate și în mare parte cu densități scăzute ale populației s-au clasat pe primul loc.

„Bărcile de salvare” pe marea colapsului global

Locurile care nu au suferit de pe urma efectelor ieşite din comun ale colapsului societăţii şi pot, astfel, să menţină un control asupra populației au fost descrise în studiu drept „bărci de salvare”. S-a constatat că Noua Zeelandă are cel mai mare potențial de a supraviețui relativ nevătămată șocurilor sociale sau unui posibil colaps social global datorită energiei sale geotermale și hidroelectrice, a suprafeței mari de terenuri agricole și mai ales densității scăzute a populației umane. Profesorul Aled Jones, cel care a contribuit la realizarea studiului, a declarat că în ultimii ani, pierderile majore de resurse alimentare la nivel mondial, criza financiară și o pandemie, „întreaga lume a avut norocul că aceste evenimente nu s-au întâmplat în același timp”. Totuși, mai remarcă Aled Jones, „nu există niciun motiv real pentru care nu se pot întâmpla toate în același timp și

într-un singur an”.

„Mă îngrijorează să văd tot mai multe astfel de evenimente, însă am speranța că putem învăța mai repede decât am făcut-o în trecut că reziliența este importantă. Având în vedere că toată lumea vorbește acum despre „reconstruirea mai bună” a lumii după pandemie, dacă nu pierdem acest impuls, aș putea fi mai optimist decât am fost în trecut”, a transmis profesorul Aled Jones.

În același timp, studiul mai evidențiază că din cauza distrugerii mediului înconjurător, a resurselor limitate și a creșterii populației mondiale, civilizația umană se află într-o stare periculoasă, care presupune riscuri mari și în creștere în ceea ce privește șocurile sociale. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.5631 secunde