Concluzie dură! Elevii se consideră discriminați de propriii profesori, care le pun abuziv absențe

1560
2
La finalul unui amplu demers, care a presupus centralizarea a 20.821 de răspunsuri primite în urma unui sondaj de opinie online, Consiliul Național al Elevilor a lansat marți, 22 noiembrie, în sala Dimitrie Cantemir a Palatului Parlamentului din București, concluziile raportului privind implementarea Statutului Elevului în anul școlar precedent, eveniment la care a luat parte și un redactor „Cuget Liber”.





Raportul supus dezbaterii s-a aflat în atenția ministrului Educației, Ligia Deca, dar și a membrilor Comisiei pentru educație din Senat, reprezentanților UNICEF și altor autorități prezente la eveniment. În fapt, documentul constituie o radiografie a ceea ce se întâmplă în unitățile de învățământ românești, prin prisma respectării drepturilor celor din bănci.

Aprobat prin ordin de ministru (Monica Anisie) în urmă cu șase ani, Statutul Elevului reglementează drepturile și îndatoririle elevilor din România și este intens comentat, fiind considerat părtinitor de către unii profesori, întrucât le atribuie elevilor drepturi exagerate. Ca dovadă, din cei 20.821 de respondenți, doar 2.858 au fost cadre didactice (64% din mediul urban, restul din rural). Dar măcar au fost sinceri. Pentru că, spre exemplu, întrebați în ce măsură consideră că au evaluat corect și obiectiv elevii, puțin peste jumătate (62,4%) și-au acordat notă maximă, restul punându-și la îndoială notele.



Un alt aspect demn de adus în discuție este cel al alegerii materiilor opționale, din cei peste 17.000 de elevi respondenți 38,6% afirmând că nu au știut. Lucru extrem de grav, ținând cont de faptul că ar trebui să constituie orele preferate ale celor din bănci, la care să participe cu plăcere. De asemenea, când vine vorba de discriminare, elevii au răspuns că profesorii i-au tratat pe colegii lor diferit, în funcție de rasă, etnie etc.




„Avem de lucrat cu anumite mentalități”


Ciudat este faptul că aproape jumătate dintre elevii care au răspuns sondajului afirmă că, deși au fost prezenți la curs, s-au trezit cu absență în catalog. Aspect asupra căruia ministrul Educației, Ligia Deca, a menționat: „Aș dori să subliniez că absența la oră nu este și nu ar trebui să fie mijloc de coerciție sau mijloc de pedeapsă. Ea constată inexistența elevului în sală, nu ar trebui să constituie un instrument punitiv al profesorului și aici cred că avem de lucrat cu anumite mentalități, dar probabil avem să-i ascultăm și pe profesori în a-i înțelege de ce se simt forțați să recurgă la astfel de metode”.



Un al doilea aspect remarcat de ministrul Ligia Deca pe marginea raportului a fost diferența foarte mare între elevii care au răspuns la sondaj și profesori vizavi de faptul că au fost martori la agresiuni. „Această discrepanță de procente ne spune că nu avem aceeași înțelegere între elevi și cadrele didactice vizavi de ceea ce presupune violența. Și cred că aici ar trebui făcut mult mai mult pentru a îmbunătăți căile de comunicare dintre elevi și profesori, pentru a avea niște discuții cu sens despre ceea ce consideră elevii a fi o agresiune și ceea ce consideră profesorii”, a mai spus ministrul.

Cum tot jumătate din elevii respondenți au declarat că la orele de dirigenție s-a făcut o altă oră decât cea de consiliere personală/profesională.

Aceeași proporție, de aproape jumătate (49,5%), se păstrează și când vine vorba de permisiunea elevilor majori de a părăsi școala, cu toate că nu înțelegem de ce ar trebui să li se permită părăsirea unității în timpul programului.

„Cursurile de formare ajung să fie fabrici de diplome”

Între cele 13 recomandări lansate la finalul raportului, marea majoritate sunt cele arhicunoscute și încă neluate în calcul de miniștrii Educației, precum: programe de consiliere pentru combaterea violenței, însoțite, evident, de înmulțirea numărului de posturi alocate școlilor, majorarea burselor, instituirea chiar a unui fond național pentru burse de ajutor social, eterna creștere a alocării din PIB, laboratoare și ateliere moderne. Dar și atât de necesarul feedback anual anonim din partea elevului, actualizarea website-urilor școlilor, publicarea hotărârilor și deciziilor școlilor, redactarea, prin consultare, a regulamentelor, prin participarea elevilor la comisii școlare, de etică sau consilii de administrație.



La finalul evenimentului, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor pentru încă două luni, a afirmat că cea mai importantă dintre probleme rămâne aceea a decontării navetei, dar și mai gravă, despre care se discută de multă vreme, este violența în mediul școlar. „Avem elevi care spun că se simt discriminați de colegii lor, de către profesorii lor. Vorbim despre acte de violență fizică din ce în ce mai popularizate, chiar dacă ele, statistic, sunt mai puține decât în anii anteriori. Ceea ce s-a propus în ultima vreme, și anume sancțiuni mai dure pentru elevii agresori, nu rezolvă chestiunea de fond, pentru că acolo cel mai probabil sunt niște probleme psiho-emoționale în spate. Cauzate fie de contextul familial în care se află, situația elevului, unde trebuie intervenit cu specialiști în așa fel încât să fie cunoscut fondul problemei. Și nu în ultimul rând, ceea ce a ieșit în evidență și discuțiile sunt în toi, aspectele legate de integritatea academică și de drepturile de autor. Atât elevii, cât și profesorii ne-au spus că s-au sesizat situații de plagiat; într-adevăr vorbim de teste, de lucrări scrise, de mici dimensiuni, de proiecte. Dar cred că trebuie tras un semnal de alarmă vizavi de plagiate și de furtul intelectual. În contextul noii legi a educației, trebuie redefinite programele de formare a cadrelor didactice, pentru că cele inițiale se cunoaște că nu-și au randamentul maxim, iar cele de formare continuă ajung să fie fabrici de diplome”, a declarat Robert Avram, dezamăgit, în același timp, și de faptul că mult prea mulți elevi nu cunosc Statutul. „Avem colegi care nu au auzit în viața lor de Statutul Elevului, ceea ce ne face să ne dăm seama că modul în care s-a lucrat până acum nu a fost eficient. De aceea, ne propunem campanii de informare în școli despre drepturile și îndatoririle pe care le au, pentru ca, ulterior, să vorbim de prelucrarea lor în orele de dirigenție, în ședințele cu părinții, în activitățile pe care le fac alături de consilierii școlari”, spune același președinte CNE.

Cu certitudine, mobilizarea elevilor în ceea ce privește drepturile lor ar trebui să constituie un exemplu și pentru cei de la catedră, care, în ciuda unei așa-zise reprezentări sindicale, par să fie mai dezbinați ca oricând.



Comentează știrea

Gheorghe
24 noiembrie
Elevii se considera discriminati

Interpretati gresit raspunsurile. ,,întrebați în ce măsură consideră că au evaluat corect și obiectiv elevii, puțin peste jumătate (62,4%) și-au acordat notă maximă, restul punându-și la îndoială notele" Este vorba ca elevul stie de 4 dar sunt notati cu 5 in speranta ca vor fi stimulati. Nu este vorba de notare haotica.

Incompetenta
27 noiembrie
Conferinta de confirmare aspecte stiute

De putina vreme ministru si la gargara si imagine de vot. Pai NU, in birou cu tel. in mana pe rezolvare probleme. Poate la Craciun o vizita de Felicitare !

Pagina a fost generata in 0.4195 secunde