Criterii de performanță pentru profesori? "Sunt absurde!"

Zilele acestea, se discută foarte mult pe marginea inițiativei ministrului Adrian Curaj de a introduce criteriile de performanță în învățământ, funcție de care se vor stabili salariile cadrelor didactice.

Așadar, pentru a primi salarii mai mari, profesorilor nu le va mai fi de ajuns gradul didactic, vechimea și ce mai influențează "sensibil" acest venit.

Conform priorităților strategice ale Ministerului Educației, în domeniul educației și cercetării, profesorii trebuie să aibă următoarele criterii de performanță pentru a primi salarii mai mari: programe de studii suplimentare față de calificarea inițială; diplomă de doctor; participarea la atragerea de finanțări extrabugetare pentru unitatea de învățământ, participarea în comisiile de organizare și desfășurare a examenelor și concursurilor naționale; participarea la programe și proiecte educaționale, centre de documentare și informare, laboratoare etc. și nu în ultimul rând participarea în comisii de la nivelul unității de învățământ.

Cu excepția impunerii doctoratului și a atragerii de fonduri extrabugetare, restul condițiilor nu constituie o noutate.

"Sunt aceleași care răsplătesc și acum acele cadre didactice care nu au alt merit decât pile, cunoștințe, relații, apartenență politică și mai nou mita", ne declara vineri un profesor lider de sindicat într-un liceu constănțean. Care a adăugat, pe bună dreptate, că astfel de criterii de performanță își găsesc rostul atunci când colegii din mediul rural își vor putea compara rezultatele cu profesorii de la "oraș". "Atâta timp cât sunt admiși în licee copii cu media generală 2, care naiba știe cum au trecut prin gimnaziu, mi se par absurde criteriile de performanță pe care vrea să ni le impună noul ministru".

Trebuie spus că, în prezent, profesorii își întocmesc fișe de evaluare, care sunt revizuite de consiliile de administrație ale școlilor și în urma cărora sunt stabilite calificativele anuale. Așadar, contează foarte mult hârtiile, activitățile din comisii, alte lucruri nelegate strict de cât de mult îi pasă profesorului de elevul din bancă.

Zilele trecute, la dezbaterea de la Palatul Copiilor, pe marginea planului-cadru, unul dintre părinții prezenți afirma, oarecum empatizând cu cadrele didactice, că atâta timp cât salariile din educația românească sunt întrecute chiar și de cele ale vânzătoarelor de la buticul din cartier, este foarte frustrant pentru cel de la catedră. "În mediul rural sunt cadre didactice care se chinuiesc mult mai mult decât profesorii de la oraș și despre care nu se știe mare lucru, pentru că rezultatele le sunt umbrite de marea masă de elevi slabi, lăsați în creșterea bunicilor sau a rudelor de către părinții plecați în străinătate la muncă", a mai punctat același părinte.

Așadar, până la introducerea criteriilor de performanță în învățământul românesc este nevoie de o regândire a bazelor sistemului educațional, care la ora actuală, după 12 ani de studii, scoate prea mulți analfabeți funcționali.