Doliu în învățământul constănțean. A murit un apreciat director. Mesaje cutremurătoare

8158
Doliu în învățământul constănțean. A murit un apreciat director. Mesaje cutremurătoare - 27185283450315037835277496658173-1642177342.jpg
După o lungă suferință, astăzi a încetat din viață prof. Stelian Marinescu, fost director al Colegiului Național „Mihai Eminescu”.
Profesor de educație fizică, prof. Marinescu a fost mulți ani la conducerea acestei instituții de învățământ. Între 2008 și 2017 a fost director adjunct, iar între 2017 - 2020 director.
„Drum bun Stelu... Rar mi-a fost dat sa intalnesc un om ca tine ! Drum bun, prietene...”, este mesajul familiei Hanu, prof. Elena Hanu fiind actualmente director adjunct.
În urmă cu trei ani, cu prilejul editării volumului dedicat centenarului (1919-2019) colegiului pe care l-a condus mărturisea: „Pentru mine, Centenarul Colegiului Național „Mihai Eminescu” reprezintă o mare bucurie. Fiind elev în clasa a X-a, în anul 1969, pe data de 7 decembrie, am participat la spectacolul dedicat semicentenarului. Iată că, după 50 de ani, mă aflu în plăcuta situație de a sărbători Centenarul în calitate de director, alături de elevi, profesori și mii de absolvenți pe care îi simt alături. Nu trebuie să-i uităm pe profesorii pensionari care au ridicat de-a lungul timpului prestigiul unității noastre școlare prin devotament și profesionalism”.


„Zi tristă. Astăzi a plecat dintre noi, omul care a știut să îndrepte și să conducă nava mereu spre înainte, cu pânzele sus ale Colegiului Național Mihai Eminescu! Un manager școlar dedicat, un om al sportului, un coleg și un prieten pe care te puteai baza. A ales să plece într-o perioadă în care instituția îmbrăca straie de sărbătoare în vederea comemorării marelui poet Mihai Eminescu. De astăzi, colegiul va comemora atât pe poet, cât și pe domnul director Stelian Marinescu!
Bunul Dumnezeu sa îl ierte! Condoleanțe familiei îndurerate!

“Când te pierzi în valul vieţii, Trist la ţărm doar eu rămân; Braţe fără de nădejde - Navă fără de stăpân” (Mihai Eminescu)”. Janet Harbu.


„O zi foarte tristă! A trecut la cele veşnice omul, profesorul, colegul, mentorul, directorul Colegiului Național "Mihai Eminescu", prof. STELIAN MARINESCU.
Dumnezeu să-l odihnească în pace şi lumină!”. Claudia Portase



„O veste foarte tristă. Am vorbit cu el, ultima dată, în 12.12.2021. Era vesel și șugubăț. Voi păstra pentru mine această imagine a profesorului Marinescu. Dumnezeu să îl odihnească în pace”. Paloma Petrescu


„În urmă cu puțin timp am aflat o veste care a reușit să mă afecteze la un nivel deosebit de profund.
Profesorul Stelian Marinescu, fost director al Colegiului Național „Mihai Eminescu”, ne-a părăsit. Sunt multe de spus despre el, fiind, așa cum probabil orice elev care a trecut pragul liceului poate afirma, unul dintre cei, dacă nu cel mai dedicat director din județul Constanța.
Știu, pot părea cuvinte cu o greutate foarte mare, dar oricine a reușit să îl cunoască, măcar o zi, sunt sigur că poate fi de acord cu mine. Domnul profesor reușea să depășească paradigma acestui zid imaginar care există, de regulă, între profesori și elevi. A fost un director care în permanență a tratat elevii ca egali, atât în discuțiile purtate personal cu dumnealui, cât și în ceea ce privește deciziile luate în școală. A lucrat mereu cu elevii, pentru elevi.
Domnul director a avut întotdeauna un respect foarte mare față de drepturile elevilor, credea într-o școală unde elevii să poată veni fără să se simtă presați, fără să simtă că sunt în pericol, ci într-un care să încurajeze fiecare pasiune a elevilor, să îi ajute să își descopere potențialul într-un spațiu sigur, ferit de judecată, ferit de discriminare, ferit de abuzuri.
Uitându-mă în spate, la toate momentele în care am interacționat, realizez că mereu m-a tratat ca un prieten, ca un apropiat. Nu exista zi în care să intru în biroul lui și să nu îmi arunce câte o glumă despre elevi, despre profesori, să nu stăm la discuții, uneori chiar în timpul orelor. Oricine l-ar fi văzut în ultimii ani ar fi crezut că este invincibil. A fost un om care, în ciuda tuturor greutăților pe care a trebuit să le întâmpine, se ridica mereu și zâmbea, glumea, îmbrățișa elevii cu aerul lui de veșnic tânăr.
Cu siguranță colectivul întregii școli constănțene, dacă nu românești, a pierdut enorm. Greu de vorbit despre colectivul Colegiului Național „Mihai Eminescu”, din care fac parte și care, sunt sigur, se va reculege cu greu.
Familia noastră a pierdut un membru, iar durerea e greu de suportat. Sunt sigur, totuși, că și de sus, din Rai, va veghea asupra noastră, foști, actuali și viitori elevi.
Dumnezeul să-i dea pacea veșnică!”. Andrei-Mihai Tănase 


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.631 secunde