Două noi proiecte de educație pentru cei ce vor să devină ofițeri de marină la Colegiul Nautic Român. Ofițer cu brevet britanic în 2 ani
Articole recomandate
Profesorii care corectează lucrări la Evaluare Națională și Bac 2024 vor primi mai mulți bani
18 Aprilie 2024
Concert special de Paşti, la Teatrul „Oleg Danovski”
18 Aprilie 2024
„Răţuşca cea urâtă”, dublă întâlnire cu copiii, în weekend
16 Aprilie 2024
În România ultimilor ani s-a pus tot mai pregnant accentul pe necesitatea revigorării învățământului vocațional, care s-a materializat recent prin Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020, adoptată de Guvern în luna aprilie a acestui an.
Deși există o strategie, deocamdată Guvernul nu a făcut demersuri concrete pentru a stimula dezvoltarea programelor de tip vocațional, orientate pe competențe profesionale și nu pe teorie. Din contră, în țara noastră, studiile universitare, axate pe teorie pură, au căpătat tot mai multă pondere în ultimii ani.
Paradoxal, tot mai multe meserii practice necesită, în România, studii de nivel universitar. În domeniul maritim, la nivel mondial, cea mai mare pondere o au programele de formare a ofițerilor de marină comercială de tip vocațional, cu durata de 2 ani plus 1 an de practică la bordul navei. Astfel, statisticile arată că peste 80% din națiunile maritime își pregătesc ofițe-rii numai prin acest tip de programe, orientate pe competențe practice.
PREMIERĂ ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC
În România, primul program vocațio-nal de doi ani de formare profesională a ofițerilor de marină a fost implementat de Colegiul Nautic Român, începând din 2010. Prin acest sistem s-au brevetat de către Autoritatea Navală Română peste 300 de ofițeri-absolvenți până în prezent.
"Problema principală a posesorilor de brevete românești este aceea că România nu are o flotă maritimă cu pavilion român, personalul navigant român nefiind protejat de o lege a pavilionului național. Consecința cea mai gravă a acestei stări de fapt este că marinarii români nu beneficiază de un contract colectiv de muncă, așa cum există în orice ramură economică, fiind lipsiți de o protecție socială reală", a declarat Stelian Cojocaru, președintele Colegiului Nautic Român.
Lipsa de acțiune și de coerență a factorilor responsabili din România, precum și unele măsuri recente de impunere a studiilor universitare pentru pregătirea ofițerilor de marină au determinat Colegiul Nautic Român să se orienteze spre piața de educație a ofițerilor de marină din Anglia, cea mai puternică din lume, cea care dă tonul și face legea în acest domeniu. Astfel, Colegiul Nautic Român a încheiat recent un contract de asociere cu South Tyneside College, cel mai vechi și renumit colegiu nautic din Anglia, înființat în anul 1861.
"Cei care intră în noul program comun Româno-Britanic, fac primul an de studii intensive în România, de 42 de săptămâni, apoi merg în Anglia și fac al doilea an de studii, tot 42 de săptămâni, apoi pleacă pe mare pentru practică pe nave, stagiul fiind asigurat de cele două colegii cu o diurnă lunară garantată între 400 și 800 de euro, depinzând de tipul de navă. Cursurile se predau integral în limba engleză, în conformitate cu programa de învățământ și manualele colegiului englez, instructorii români fiind co-mandanți sau șefi mecanici aprobați de către colegiul partener din Anglia. Este o premieră absolută atât în învățământul românesc, cât și în cel britanic, Colegiul Nautic Român fiind singura instituție europeană de educație în domeniul maritim acceptată vreodată de un colegiu sau de o academie navală engleză în programe de tip 1+1", a mai declarat Stelian Cojocaru.
COMANDANT DE NAVĂ - LA 30 DE ANI
Potrivit programului, absolvenții susțin examenele finale în fața Autorității Navale din Anglia și obțin o diplomă universitară "Higher National Diploma" în Științe Nautice - ofițerii de punte, respectiv Inginerie Marină - ofițerii mecanici, precum și brevet englez de ofițer, devenind automat personal navigant englez cu drepturi depline.
Atât diploma, cât și brevetul permit posesorilor accesul fără restricții la o piață de shipping absolut nouă pentru români, protejată de o lege de pavilion. Diploma universitară britanică, în mod special, facilitează angajarea în cadrul birourilor marilor companii, șantiere navale și firme de reparații navale, instituții de învățământ și centre de instruire s.a.
Acreditările britanice reprezintă dovada certă a faptului că noile programe vocaționale româno-britanice de ofițeri sunt serioase, au legitimitate și sunt validate pe o piață de câteva mii de nave sub pavilion britanic, garantând, totodată, absolvenților un nivel de top al pregătirii profesionale, recunoscut la scară mondială.
"Un alt mare avantaj îl reprezintă accesul mai rapid cu 10-15 ani la brevetele de comandant și șef mecanic. Astfel, dacă posesorii de brevet românesc pot avansa la gradul de ofițer secund după 24 de luni de îmbarcare efectivă, brevetul britanic permite aceasta după 12 luni; aceeași regulă se aplică și pentru avansarea la comandant, respectiv șef mecanic.
Astfel, posesorii brevetului britanic pot ajunge comandanți cu 5-10 ani mai devreme, beneficiile salariale aferente acestei perioade ridicân-du-se la nivelul zecilor de mii de euro", mai spune președintele Colegiului Nautic Român.
Pentru cei care au absolvit deja pro-grame vocaționale de ofițeri, Colegiul Nautic Român oferă, începând din septembrie 2016, un curs de trecere la nivel managerial cu acreditarea Autorității Navale a Angliei cu durata de 8 luni, care se desfășoară tot în sistem "1+1", adică jumătate în România și jumătate în Anglia, în module de 6-8 săptămâni, absolvenții acestui curs urmând să primească brevet englez de ofițer secund și o diplomă universitară Higher National Diploma.
Comentează știrea
Stelian Cojocaru
15 septembrie 2016
Autoritati competente
Dragi aruncatori, nu pot raspunde chiar tuturor ineptiilor si rautatilor postate de cei fara ocupatie pe diverse forumuri. Colegiul Nautic Roman porneste din 3 octombrie 2016 ca extensie a unui colegiu britanic, cel mai vechi de acolo (infiintat la 1860), cand noi ne incaltam cu basca. Autoritatea competenta este cea engleza, mai clar de atat nu o pot spune. Daca UK iese din UE (ceea ce este putin probabil), se va modifica regimul vizelor, insa asta nu inseamna ca studentii europeni nu vor putea continua sa studieze acolo. Probabil ca singurii afectati vor fi tiganii. Cat priveste nivelul ridicat al taxelor britanice de studii, acesta nu depaseste nivelul total al spagilor din sistemul universitar corupt al Constantei. De ce nu spune niciun absolvent constantean cat a dat spaga si cui? De ce nu vorbeste nimeni de sistemul "frecventa redusa", unic in lume, inventat de baietii destepti din Constanta? Chiar nu va este rusine? Sunt mandru ca am reusit sa conving un sistem sanatos de educatie sa ne bage in seama. Pentru idiotii care confunda colegiul cu liceul: in lumea normala, College = Universitate. O sa mai auziti de Colegiul Nautic Roman!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 13 Iulie 2016
Vineri, 15 Iulie 2016
Luni, 01 August 2016
Joi, 21 Iulie 2016
Luni, 18 Iulie 2016
Vineri, 15 Iulie 2016
Vineri, 15 Iulie 2016
Miercuri, 13 Iulie 2016
Luni, 11 Iulie 2016
Joi, 07 Iulie 2016
