Educația din România va fi evaluată printr-un studiu internațional, care va costa peste 70.000 euro

Vineri, 18 Iunie 2021, 13:12
605
 În Monitorul Oficial nr. 607, de astăzi, 18 iunie 2021, a fost publicată hotărârea cu privirea la aprobarea participării României la Studiul Internațional privind procesul de predare-învățare, dezvoltat de OECD-TALIS 2018.

„Taxa privind participarea României, în perioada 2021-2022, la Programul internațional din domeniul educației, dezvoltat de OECD-TALIS 2018 este în cuantum de 72.811 euro, care se achită către OECD astfel: în anul 2021 – 36.358 euro și în anul 2022 – 36.453 euro”, este stipulat într-un articol din MO 607/18 iunie 2021.

 TALIS utilizează chestionare administrate profesorilor și directorilor pentru a colecta datele. Scopul său principal este de a genera informații comparabile la nivel internațional, relevante pentru elaborarea și implementarea politicilor focalizate pe conducătorii școlii, pe profesori și pe activitatea de predare, cu accent pe acele aspecte care afectează învățarea elevilor. Sondajul oferă o voce profesorilor și directorilor, permițându-le să ofere informațiile necesare pentru dezvoltarea și analiza politicilor educaționale în domenii-cheie.



În primul rând, TALIS ajută factorii de decizie în politici publice să revizuiască și să dezvolte politici care promovează profesia didactică și cele mai bune condiții pentru o predare și învățare eficiente. În al doilea rând, TALIS îi ajută pe profesori, pe conducătorii școlilor și pe ceilalți actori educaționali să reflecteze asupra, să discute practicile existente și să găsească modalități de îmbunătățire a acestora. În al treilea rând, TALIS se bazează pe cercetările anterioare, oferind informații pentru activitatea viitoare a cercetătorilor.

• Au fost selectate nouă teme pentru includerea în sondajul TALIS 2018: practicile instrucționale ale profesorilor; conducerea școlii; practicile profesionale ale profesorilor; formarea profesorilor și pregătirea inițială; feedback-ul și dezvoltarea profesorilor; climatul școlar; satisfacția profesională; aspecte privind resursele umane și relații cu părțile interesate; și auto-eficacitatea profesorului. În această listă au fost adăugate două teme transversale: inovarea; și echitatea și diversitatea.

• Populația-țintă internațională pentru TALIS este compusă din profesorii care predau la nivelul învățământului secundar inferior și conducătorii școlilor publice și private. TALIS 2018 a oferit trei opțiuni suplimentare: în 15 țări și economii au participat și profesorii și conducătorii școlilor din învățământul primar (nivel ISCED 1); 11 țări au administrat sondajul și în școlile din învățământul secundar superior (ISCED 3) și 9 țări și economii au realizat sondajul și în școlile care au participat la Programul OCDE PISA pentru evaluarea internațională a elevilor administrat în 2018 (OECD Programme for International Student Assessment).

• În fiecare țară, un eșantion reprezentativ de 4 000 de profesori și directori din 200 de școli a fost selectat aleator pentru studiu. Luând în calcul toate componentele sondajului, aproximativ 250 000 de profesori au răspuns la studiu, reprezentând peste 8 milioane de profesori din 48 de țări și economii participante. În România, 3658 de profesori care predau la nivel gimnazial și 199 de directori au completat chestionarele TALIS.

Directorii, profesorii și elevii dinaintea pandemiei



Vă prezentăm un fragment din volumul apărut în iunie 2019 – „Profesorii și conducătorii școlilor ca persoane care învață pe tot parcursul vieții”, și care explorează dimensiunile referitoare la cunoștințele și abilitățile care caracterizează profesionalismul cadrelor didactice și a conducătorilor școlilor.

• Cariera didactică a fost prima opțiune pentru 75% dintre profesorii din Romania și pentru 67% dintre profesorii din țările și economiile OCDE participante la TALIS. In ceea ce privește motivul pentru care au optat pentru profesia didactică, cel puțin 96% dintre profesorii din România citează ca principală motivare oportunitatea de a influența dezvoltarea copiilor sau de a contribui în societate.

• În România profesorii au, în medie, vârsta de 43 de ani, apropiată de vârsta medie a profesorilor din țările și economiile OCDE participante la TALIS (44 de ani). Mai mult, 26% dintre profesorii din România au vârsta de 50 de ani și peste (media OCDE 34%). Aceasta înseamnă că, în următorii zece ani, România va trebui să înlocuiască aproximativ unul din patru profesori din totalul cadrelor didactice active.

• În România, directorii au, în medie, vârsta de 46 de ani, mai mică decât vârsta medie a directorilor din țările și economiile OCDE participante la TALIS (52 de ani). Mai mult, 9% dintre directorii gimnaziilor din România au 60 de ani și peste 60 de ani, comparativ cu 20%, media OCDE.

• Informațiile privind distribuția pe genuri a profesorilor și a directorilor fac posibilă estimarea gradului de dezechilibru între genuri în profesia didactică și a disparităților de gen în scopul promovării în funcții de conducere. În România, doar 61% dintre directori sunt femei, în comparație cu procentajul de femei în rândul profesorilor, care este de 73%. Acest aspect poate fi raportat la mediile OCDE de 47% lideri de școli femei și 68% femei cadre didactice.

• Din perspectiva mediului de învățare din clasă, relațiile dintre elevi și profesori sunt pozitive în general, 97% dintre profesorii din România fiind de acord că elevii și profesorii de obicei relaționează bine. Totuși, 13% dintre directori raportează acte de intimidare sau de bullying printre elevi, ceea ce nu este semnificativ diferit față de media OCDE (14%).

• În România, 0% dintre profesori activează în școli în care cel puțin 10% dintre elevi sunt imigranți (media OCDE este de 17%). În același timp, 95% dintre directori declară că profesorii consideră că elevii și tinerii trebuie să învețe că oamenii aparținând unor culturi diferite au multe în comun (media OCDE este de 95%).

Pagina a fost generata in 0.2362 secunde