"Media din gimnaziu a corupt profund școala!"

Cu Oana Moraru, consultant educațional în domeniul învățământului privat preuniversitar, membră a grupului de experți numit prin ordin de ministru, constănțenii vor putea sta de vorbă săptămâna aceasta, mai precis pe 11 martie, când va veni la Constanța să susțină un seminar cu tema "Adolescența - o călătorie în oglindă".

Până atunci, i-am propus pentru cititorii "Cuget Liber" un interviu pe temele stringente ale învățământului.

- Ce ați face primul lucru dacă ați fi ministrul Educației?

- Cea mai importantă este reforma administrativă în educație. Aș lua măsuri ca ocuparea posturilor de conducere în școli să se întâmple pe criterii profesionale, nu politice, așa cum sunt acum. Aș înlătura ponderea mediei din clasele gimnaziale pentru examenul de Capacitate - un lucru care a corupt în profunzime școala: trafic de note, șantajul prin notă, pervertirea imaginii noastre despre cine merită cu adevărat o notă bună. Aș dezvolta programe de pregătire și reformare a profesorilor de la catedră, aș da autonomie școlilor în selecția profesorilor și modelarea curriculei. Aș introduce un sistem de monitorizare atentă a performanțelor cadrelor didactice și de motivare a celor care aduc plus-valoare. Aș invita toți partenerii sociali și economici la dezvoltarea unui plan concret de recuperare a școlilor din mediul rural, susținere și motivare a copiilor care se zbat la limita sărăciei.

- Știu că nu poate fi găsit un singur vinovat, dar în triada profesor-elev-părinte, la cine este cheia succesului la învățătură?

- Cheia succesului este puterea pe care o exercită școala, ca echipă și comunitate în viața elevilor. Teoretic, o echipă coerentă de profesioniști - profesori de un calibru anume, psihologi și consilieri, oameni cu viziune împărtășită și filozofii educaționale unitare ar trebui să bată tendințele unor familii, inconștiența unor părinți, problemele individuale ale copiilor. De foarte multe ori, profesorii acestei țări blamează familiile, lipsa de respect și proastele obiceiuri ale copiilor, neimplicarea și motivațiile slabe ale copiilor prost educați. O fac pentru că școala românească se bazează pe nume individuale, pe oameni care trebuie să înfrunte tipologiile de copii și probleme anume de unii singuri. O școală cu adevărat funcțională este ea însăși o familie - o echipă care exercită presiuni pozitive și corectează comportamente prost fundamentate de părinți. Dacă vrem să ne reformăm școala, nu ne putem împotmoli în blamarea părinților sau a profesorilor, ca indivizi, ci în lipsa noastră de viziune și asumare politică a școlii ca o comunitate în sine, ca un centru puternic de modelare a minții și a comportamentelor umane.

- Nu credeți că reintroducerea admiterii atât la clasa a IX-a, cât și la facultate ar conduce la o limpezire a învățământului românesc și la o reîntoarcere la valori?

- Nu știu exact dacă trebuie să ne reîntoarcem undeva. Școala românească nu a fost niciodată, cu adevărat, puternică. Mitul școlii românești stă încă în câteva nume de dascăli inspirați și teoreticieni pedagogi de secol XIX. Noi am avut dintotdeauna probleme. Mulți încă tânjesc după amintirea școlii comuniste, pentru că păstra aparența unei ordini sau a unui respect unitar, bazate, totuși, pe frică, amenințări, bătăi și rușinări. Sigur că fiecare dintre noi a trecut și prin mâna unor oameni buni și cu suflet. N-am reușit niciodată să facem din ei o normă. E adevărat că examinările mai dese și mai stricte triază mai repede copiii, îi separă pe cei buni de cei care n-ar trebui să ajungă prin nicio facultate, din simplul motiv că nu scriu corect. Numai că exact mediul universitar românesc este cel care a coborât primul ștacheta, a acceptat mediocritatea și impostura. Din interese financiare grosolane, susținute politic de grupuri de influență atât în mediul uni-versitar privat, cât și de stat. De aici s-a pornit bulgărele și s-au rostogolit, din ce în ce mai mult, mediocritatea și acceptarea ei tacită. Până nu dispar aceste grupuri mafiote, n-o să existe în țara asta dorință de triere și evaluare corectă a performanței.