Profesori cu nume grele, pe piața meditațiilor. Elevii le fac concurență!
Articole de la același autor
Comentează știrea
Sub nicio forma nu vreau sa cred ca simona anghel a avut intentia ca in acest articol sa puna la zid pe cineva, in speta pe profesorii sau chiar pe elevii care fac meditatii! Nu ar fi deloc corect !
Din cauza unora ca tine.a ajuns sistemul asa.au ajuns parintii sa denigreze profesorii,copiii sa se ratoiasca la profesori.sa nu-i respecte..pentru ca salariul este de mizerie.cei ce pot.fac si meditatii.vorbim aici de profesorii de matematica si de limba romana,probabil si de cei de limbi straine,dar asta nu fac toti..din cauza unora ca tine, a ajuns sistemul de invatamant vai de capul lui,aruncati cu noroi in profesori zilnic,defaimati,stricati imaginea unei categorii sociale.Stiri cu titlul:"senzational","nemaipomenit in invatamantul constantean.."asta e tot ce va doriti..mai bine ati face reportaje care sa ajute lumea cu ceva.Repet,normal ar fi sa afisati acum si preurile doctorilor de la cabinetele private,ale contabililor,avocatilor..aveti ce aveti cu profesorii.profitati ca au bun simt si nu va pun la punct.Inteleg ca painea se castiga greu in zilele noastre,dar nu e normal sa scrieti astfel de articole doar despre o anumita categorie profesionala.Astept si listele cu preturile celorlalte categorii sociale..Iar domnul care zicea ca nu-si fac invatatorii treaba la clasa..pai.cat dai.atat primesti,statul da doi lei,primeste servicii de doi lei.Stoti doar ca in invatamant au ramas doar cele care au sotii cu bani,cele care nu gasesc in alta parte alta munca.Si asta,din cauza salariului mizer.Iar faptul ca divulgi informatii legate de cei care comenteaza,iar spune multe despre caracterul dumitale.Succes in continuare!astept maine articol legat de preturile la cabinetele private ale doctorilor..100 ron in 10 minute.Apoi ale zugravilor,faiantarilor,ale celor din contabilitate,avocatilor,instalatorilor,electricienilor.ma repet,a treia oara.E normal sa fie toti luati la rand.Multumesc!
Putem sa comentam toti, nu luam dreptul nimanui de a comenta...cum il taie capul! Daca ne place sa scriem povesti, ce treaba au unii? Sa nu le citeasca, daca n-au chef. Stim noi de ce scriem povesti si povestioare....:))
As veni la redactie dar cred ca drumul asta nu merita efortul. Daca ai fi avut ceva de spus in apararea ta ai fi facut-o tot aici, la comentarii. Adica sa iti asumi public ipocrizia. Sa ne explici si noua cum ceri bani de la directori. Si mai ales de ce, atata timp cat scoala e institutie publica si ai obligatia sa scrii, esti platita deja pentru asta.
Nu ne obliga nimeni nici sa scriem, nici sa nu scriem! Dar trebuie sa ne asumam ceea ce afirmam. In ceea ce ma priveste, sunt un cititor constant al articolelor Simonei Anghel si nu numai! Niciodata nu am avut senzatia ca ar tine partea cuiva, ba chiar am avut ocazia sa vorbesc personal cu dumneaei si a fost deschisa la problemele noastre, ale celor din invatamant! Iar in comentariile pe care le fac frecvent, recunosc, nu spun nimic din ceea ce nu am avut curajul sa spun si 'in fata' celor care au calcat ( dupa parerea mea), stramb! Daca as fi simtit o singura data ca doamna simona anghel ar fi facut afirmatii nefondate, sau calomnioase la adresa cuiva, a oricui, n-as mai fi deschis niciodata site-ul Cuget Liber! Haideti oameni buni, sa nu ne pierdem cu firea, si sa citim cu atentie ce se scrie inainte sa dam cu parul in jurnalisti! Sau ar fi bine sa nu mai scrie nimeni despre invatamant si cultura? Sa aruncam presa la gunoi?
Pana la urma, parintii sunt liberi sa aleaga; isi mediteaza sau nu copiii? Nu ei sunt cei care platesc? Iar profesorii sunt liberi sa decida daca, cu ce pret, cand si unde sa mediteze! Nu are nicio legatura, dar nici una, activitatea lor la clasa cu modul cum aleg sa-si foloseasca timpul liber si sa-si rotunjeasca veniturile mici, foatrte mici din invatamant! Iar atunci cand hotarasc sa-si asume rolul de meditatori, isi asuma un alt risc: acela de a se vorbi despre ei, de bine sau de rau, in functie de rezultatele copiilor pregatiti! Oricum ai da-o, nu e nimic simplu sau de invidiat in treaba asta cu meditatiile! Parinti, cand va hotarati sa va duceti copiii la meditatii, asumati-va si voi un...minim risc!
Pe tine te doare de doctori? Sa moara si capra vecinului, nu? De-asta nu ne mai facem bine, ca ne uitam in curtea altora si aruncam cu pietre...asa, ca sa ne aflam in treaba.
Atat poti? Comentezi singura in favoarea ta? Stim ca si tu ai salariu mic si nici macar nu poti da meditatii. Elevii chiar ar fi fost o concurenta pentru tine..
Timp liber ? O legendă inventată de necunoscători și rău intenționați. Legea ne cere să lucrăm zilnic 8 ore, ca orice alt angajat, iar profesia ne obligă să muncim 10-12 ore, uneori și sămbăta și duminica.În anumite cazuri, arătăm față de acești copii mai multă grijă și compasiune decât proprii lor părinți. Știți că așa este. Într-adevăr, avem un statut profesional și material deloc apropiat de ceea ce ar presupune importanța și dificultatea muncii cadrelor didactice. Prin urmare, aceste așa-zise meditații, pregătirea aceasta făcută cu elevii în timpul liber al cadrelor didactice,este necesară pentru ambele părți, reciproc câștigătoare. Sunt profesor, dar nu am o astfel de supapă financiară. Disciplina nu se pretează. Asta e ! Am puterea, deci, de a aborda obiectiv cele două părți: nu am nimic împotriva acestor activități desfășurate de către unii colegi, decât dacă acel coleg nu îți face datoria față de toți copiii, sacrifică munca la clasă, pentru a demonstra cât de grea este disciplina și a sugera/cere astfel de ,,meditații", ceea ce înseamnă un abuz cu care nu pot fi de acord. De partea cealaltă, sunt și părinți și elevi care vor cu orice preț o pregătire de acest gen, fie pentru a fi sigură că ..., fie pentru că văd ei în asta o soluție salvatoare pentru o notă mai bună la clasă sau la vreun examen. Una peste alta, corect obținute sau derulate, aceste ore în plus de muncă, reprezintă mai puțină odihnă și multă responsabilitate. Așa că, faceți ceva, domnilor guvernanți, pentru o salarizare motivantă a profesorlor, atât de mulțumitoare încât aceste activități să ajungă să reprezinte doar excepțiile de la regulă. Zic și eu !