5% din rețeaua feroviară a Regionalei CFR Constanța ar trebui desființată

Rețeaua de căi ferate a României are 20.077 km de linii, 17.945 de poduri și podețe, 176 de tuneluri și 11.473 km de terasamente, fiind a șaptea rețea ca mărime din Uniunea Europeană. În schimb, gradul său de utilizare este unul dintre cele mai mici de pe continent.

Cererea pentru transportul feroviar din țara noastră, măsurată în kilometri parcurși pe persoană este de două-trei ori mai mică decât în celelalte țări comunitare. În timp ce media UE este de 650 km pe persoană, pe an, în România este mai mică cu 66%. Există 1.000 de stații de cale ferată care furnizează mai puțin de 50 de călători pe zi.

Situația este similară în transportul feroviar de marfă, din cauza reducerii activității în multe industrii, cum sunt mineritul, siderurgia, metalurgia și industria chimică. Spre exemplu, cantitatea mărfurilor transportate pe cale ferată a scăzut de la 72 milioane tone, în 2008, la 56 milioane tone, în 2012, în favoarea transportului rutier de mărfuri.

O mare parte din infrastructură are durata de viață expirată. Rețeaua feroviară s-a degradat continuu, ca urmare a neefectuării lucrărilor de reparații capitale, întreținere și mo-dernizare, dar și a furturilor. Fondurile alocate pentru întreținerea curentă sunt cu 50% sub nivelul necesar.

Din cauza numeroaselor deficiențe, restricțiile de viteză sunt frecvente. Întârzierile trenurilor au totalizat 3,18 milioane de minute (36,8 zile) în anul 2012.

Pe de altă parte, în transportul de marfă, sarcina e limitată la 20,5 tone pe osie, sub standardul european de 22,5 tone.

Calitatea serviciilor feroviare în raport cu prețul plătit în România este, de asemenea, necompetitivă.

Acestea sunt câteva dintre constatările ce stau la baza viitorului master-plan al transporturilor din România. Documentul ar fi trebuit să fie gata de multă vreme, dar continuă să întârzie. În schimb, în ședința din 28 mai 2014, Executivul a analizat, într-o primă lectură, un document referitor la eficientizarea sectorului de transport feroviar al României, care propune reducerea rețelei feroviare cu 40%.

Soluția este justificată din punct de vedere economic, dacă avem în vedere cele expuse mai sus. O rețea feroviară redimensionată în funcție de cererea din piața transporturilor va genera cheltuieli mai mici, va fi mai ușor de întreținut, de modernizat și va fi mai eficientă din punct de vedere financiar.

Evident, ar fi o prostie ca măsura să fie aplicată orbește, fără o analiză aprofundată pentru fiecare linie de cale ferată în parte, împreună cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri, cu ministerele interesate. Este posibil ca anumite tronsoane de cale ferată să fie solicitate de agenții economici privați. În astfel de cazuri, soluția este: vânzarea, concesionarea sau închirierea. În schimb, tronsoanele nedorite de nimeni ar trebui dezafectate, terenul eliberat urmând să fie valorificat într-un fel sau altul.

Rețeaua feroviară din cadrul Regionalei CFR Constanța ar putea fi diminuată cu mai puțin de 5%, a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", directorul Dorin Maer. Spre exemplu, în județul Constanța ar trebui desființate linia de cale ferată Capul Midia - Sitorman și cea dintre Palas și portul Constanța, care trece prin tunel. Ambele nu mai sunt circulate de foarte mulți ani.

O analiză mai atentă va demonstra că CFR Infrastructură ocupă în mod inutil spații întinse de teren pe teritoriul municipiului Constanța. În triajul din stația Palas, o suprafață cu lungimea de 1,5 - 2 km și lățimea de 20 de metri este ocupată cu linii de cale ferată scoase din circulație. Alte asemenea arii feroviare "moarte" se găsesc în triajul de la halta Traian și chiar în triajul din Gara Constanța. La rândul ei, compania CFR Călători ocupă câ-teva hectare de teren cu linii de cale ferată, care însoțesc șoseaua Brătianu, de la Gara Constanța până la pod, la intersecția cu șoseaua Aurel Vlaicu. Respectivul dispozitiv feroviar este folosit, din când în când, pentru staționarea vagoanelor pe timpul igienizării. Este o adevărată prostie ca această operațiune să fie executată în buricul Constanței, utilizând un spațiu atât de valoros într-un mod atât de neeconomicos.

În portul Constanța, în zona de nord a acestuia, între poarta nr. 1 și poarta nr. 6, hectare întregi de teren sunt acoperite de instalații feroviare și linii de cale ferată transformate în cimitir pentru sute de vagoane de marfă. În ultimul deceniu, grosul transportului pe calea ferată s-a mutat din zona de nord a portului la Constanța Sud - Agigea, unde se fac investiții feroviare cu fonduri europene.