Piața drogurilor, după înfruntarea cu COVID-19. Cocaina, la mare căutare în „viața de acasă”

527
Piața drogurilor, după înfruntarea cu COVID-19. Cocaina, la mare căutare în „viața de acasă” - fondpiatadedroguri1-1623348365.jpg

Articole de la același autor

Pandemia de COVID-19, care a „îngenuncheat” o lume întreagă, nu a înfrânt traficul de droguri. Din contră, constată specialiștii, cu toate restricțiile drastice, traficul de droguri s-a adaptat: vânzările s-au mutat preponderent în online, iar pe piață au apărut zeci de noi combinații sintetice.

Specialiștii care luptă împotriva consumului de droguri nu pot răsufla ușurați. Inițial a părut că anul pandemic 2020 a fost de ajutor, pe această latură, prin reducerea contactului între dealeri și consumatori, cât și prin îngreunarea accesului la stupefiante, din cauza închiderii granițelor. Cu toate acestea, cel mai recent raport european privind drogurile, în care a fost analizată situația stupefiantelor, traficului și consumului, în 2020, care a fost publicat săptămâna aceasta, ilustrează adaptarea pieței drogurilor.

Pe de o parte, se constată faptul că traficanții s-au adaptat rapid, au renunțat la curierii umani care să transporte substanțele interzise dintr-o țară în alta și aleg curieratul la domiciliu sau serviciile poștale.

Tranzacțiile s-au mutat în online, iar distribuția a fost realizată cu serviciile poștale

„Raportul ilustrează modul în care piața drogurilor continuă să se adapteze la perturbarea COVID-19, întrucât traficanții de droguri se adaptează la restricțiile de călătorie și la închiderea frontierelor. La nivelul comerțului cu ridicata, acest lucru se reflectă în unele modificări ale rutelor și metodelor de trafic, cu un grad mai mare de încredere privind contrabanda prin containere intermodale și lanțuri comerciale de aprovizionare și mai puțină încredere acordată utilizării curierilor umani. Deși piețele cu amănuntul ale drogurilor pe stradă au fost perturbate în timpul primelor blocaje și au fost raportate unele deficite localizate, vânzătorii și cumpărătorii de droguri s-au adaptat, prin creșterea gradului de utilizare a serviciilor de mesagerie criptate, a aplicațiilor de pe platformele de comunicare socială, a surselor online și a serviciilor poștale și de curierat la domiciliu. Acest lucru atrage atenția asupra faptului că un impact pe termen lung al pandemiei ar putea fi digitalizarea în continuare a piețelor drogurilor”, au arătat reprezentanții Agenției Naționale Antidrog.

Drogurile „vieții de acasă”: cocaina crack și benzodiazepinele

Pe de altă parte, mai punctează specialiștii antidrog, e drept că viața de noapte a fost înlocuită, în 2020, de „viața de acasă”, dar consumul de droguri nu a fost afectat semnificativ. Din contră, se pare că a crescut consumul de stupefiante puternice. „Printre evoluțiile îngrijorătoare legate de pandemie se numără semnele unei posibile creșteri a disponibilității și consumului de cocaină crack”, au arătat specialiștii.

Mai mult, pe lângă faptul că s-a consumat mai multă cocaină, dependenții de droguri au recurs în mai multe rânduri la tranchilizante - medicamentele psihotrope cunoscute în limbaj de specialitate drept benzodiazepine, prescrise pentru probleme mintale. „S-a observat o creștere a consumului acestor droguri în rândul consumatorilor de droguri de mare risc, al deținuților și al unor grupuri de consumatori de droguri recreative, ceea ce ar putea reflecta disponibilitatea ridicată și costul scăzut al acestor substanțe și problemele de sănătate mintală legate de pandemie”, au mai punctat oamenii legii. Totodată, se pare că pe piața neagră a stupefiantelor ar fi apărut diverse medicamente psihotrope, necontrolate, care au fost deja asociate cu decese.

De asemenea, consumul de cannabis a rămas la un nivelul înalt, la fel și cererea pentru amfetamină sau pentru substanțele etnobotanice. „Încă apar noi substanțe psihoactive nocive puternice. Printre acestea se numără canabinoizii sintetici noi și opioidele sintetice noi. În total, 46 de substanțe psihoactive noi (NPS) au fost raportate pentru prima dată în Europa în 2020, numărul total monitorizat ajungând la 830”, au precizat reprezentanții A.N.A.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.2219 secunde