Interviu cu Dumitru Manole, președintele Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui

Agricultura românească poate hrăni 80 de milioane de locuitori. Nu se pune problema crizei alimentare!

715

Articole de la același autor

Dumitru Manole este cel mai vârstnic inginer agronom și fermier din județul Constanța. Pe 25 octombrie 2022 va împlini 84 de ani. În prezent, deține funcția de președinte al Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui din România, cu sediul la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian. Persoană deosebit de activă - în ciuda vârstei înaintate -, Dumitru Manole susține cu ardoare interesele agriculturii și ale fermierilor în fața autorităților locale și centrale. Prezent la Expoziția Internațională Expoagroutil, organizată de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța la Centrul comercial „VIVO!”, venerabilul agronom ne-a acordat un scurt interviu.





- Domnule Dumitru Manole, care este misiunea principală a Asociației pentru Cultura Florii-Soarelui din România și ce personalități fac parte, alături de dumneavoastră, din conducerea ei?

- Asociația noastră a fost fondată în anul 2019. Colaborăm cu toate firmele multinaționale care produc și livrează semințe de floarea-soarelui către producătorii agricoli din România, în principal către membrii asociației. Alături de mine, la conducerea ei activează profesorul universitar Ion Viorel, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, și doamna doctor Mia Păcureanu, beneficiară a premiului Pustovoy, acordat la Congresul internațional al florii-soarelui din 2016, din Turcia. Ea este urmașa regretatului profesor Alexandru-Viorel Vrânceanu, membru de onoare al Academiei Române, cel care în 1972 a produs primii hibrizi de floarea-soarelui de pe mapamond. Permiteți-mi să fac o paralelă! În 1921, David Garst– unul dintre fermierii faimoși ai planetei – a produs, împreună cu Henry Wallace (fermier la acea vreme și care a ajuns vicepreședinte al SUA în 1941), primii hibrizi de porumb la nivel mondial. Eu am avut ocazia să merg la David Garst, în statul Iowa și am fost primit la reședința sa.



- Spuneți că România a produs primii hibrizi de floarea-soarelui, iar acum importăm semințele?

- Exact! În parte, semințele de care România are nevoie sunt importate, iar restul provine din producția internă.



- Oare nu putem produce întreaga cantitate de semințe necesară?


- Vedeți, aici e un declic! La ora aceasta – și am purtat un dialog pe această temă și cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice – stațiunile de cercetare și dezvoltare, care produc și ele semințe, au rămas în turnul de fildeș. În timp ce multinaționalele își fac publicitate pe toate șoselele, stațiunile de cercetare din domeniul agricol, cu excepția celor din Turda și Caracal, nu sunt deloc vizibile. Ar trebui să iasă la vedere, căci au material biologic pe care să-l pună la dispoziția fermierilor români. Din păcate, nu fac promovarea produselor realizate. Or, publicitatea este baza comerțului!





- Care este poziția României în rândul producătorilor de semințe de floarea-soarelui ai lumii?

- România este al patrulea mare producător de materie primă. Anul 2020 a fost dezastruos pentru culturile agricole din România. Și dați-mi voie să-l amintesc pe Adrian Oros, fostul ministru al agriculturii, care nu a acordat (nici până la această dată) despăgubirile pentru calamitarea culturilor de floarea-soarelui și porumb. Ne-am agitat, am făcut o mulțime de drumuri, am întocmit procese verbale… A promis că dă banii și nu i-a dat. Mă rog, rămâne cu o etichetă în istoria agriculturii românești.

În anul 2018, media producției de semințe de floarea-soarelui la nivelul județului Constanța a fost de 3.504 kilograme la hectar. Suprafața totală de cultură cu floarea-soarelui este de 100 – 120 de mii de hectare. În fiecare an, în județul nostru, această cultură deține o pondere de 15% până la 20% din suprafața arabilă. Cele mai mari suprafețe cultivate cu floarea-soarelui - circa 200.000 de hectare - sunt în Dobrogea. În România se seamănă anual între 1,1 și 1,3 milioane de hectare cu floarea-soarelui. Este o cultură profitabilă nu doar pentru fermieri, ci pentru întreaga economie. În ciuda secetei din acest an, România nu se poate confrunta cu o criză alimentară. Țara noastră deține 9,2 milioane de hectare de teren arabil și cu producția obținută poate hrăni 80 de milioane de locuitori. Trebuie acordată mai multă atenție acestui sector și văd că acum – în condițiile creșterii prețurilor și a războiului din Ucraina - se discută tot mai mult despre agricultură.  



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.2194 secunde