Perodin Dede, preşedintele Sindicatului Liber al Navaliştilor din Şantierul Naval Constanţa:

"Am trecut de la «politica pumnului în masă» la tehnici profesioniste de negociere!"

6390

Articole de la același autor

Mişcarea sindicală traversează o perioadă dificilă atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Sunt vremuri tulburi din punct de vedere politic al spaţiului european, iar mediul economic este unul instabil, din cauza evenimentelor de la graniţa României. Pe de altă parte, lupta pentru îmbunătăţirea legislaţiei muncii este departe de a se încheia.

În acest context, i-am solicitat un interviu preşedintelui Sindicatului Liber al Navaliştilor din Şantierul Naval Constanţa, Perodin Dede. Cât de funcţionale şi utile mai sunt structurile de dialog social, câtă încredere mai au oamenii în sindicate, sunt dezamăgiţi sau, din contră, şi-au rezolvat problemele prin intermediul acestei organizaţii? La toate aceste întrebări am primit răspuns.

- Domnule preşedinte, ca întreaga societate, şi mişcarea sindicală este într-o continuă metamorfoză. Cum a răspuns organizaţia pe care o conduceţi acestei uriaşe provocări?

- În decursul celor 34 de ani de activitate, Sindicatul Liber al Navaliştilor din Şantierul Naval Constanţa a căpătat experienţă, trecând de mult timp de la politica „pumnului în masă”, la tehnici profesioniste de negociere, având la bază dialogul social şi, nu în ultimul rând, construirea şi consolidarea, pe parcursul anilor, a unei relaţii de bună colaborare cu angajatorul, relaţie bazată pe respect reciproc, colaborare şi înţelegere reciprocă. Sindicatul a făcut faţă cu brio tuturor provocărilor privatizării, respectiv transformării şantierului dintr-o întreprindere de stat într-o societate comercială privată şi a ales calea dialogului, văzând şi înţelegând că mişcările sociale, în speţă grevele, aduc mai mult prejudiciu decât beneficiu atât angajaţilor, cât şi angajatorilor. De aceea, soluţia cea mai bună şi benefică ambelor părţi este dialogul şi înţelegerea reciprocă.

- Industria navală mondială a trecut prin încercări grele în ultimele două decenii, iar perioada de criză nu a fost depăşită. Care sunt principalele probleme cu care s-a confruntat şi se confruntă în continuare Şantierul Naval Constanţa?

- Sunt probleme pe întreg mapamondul, sute de şantiere navale, mai mari sau mai mici, de pe toate continentele, şi-au închis porţile, iar cele rămase în viaţă şi-au redus activitatea. De asemenea, în ultimii ani, şantierele navale româneşti se confruntă cu o criză acută de forţă de muncă, fiind nevoite să recurgă la importul de muncitori asiatici.

Şantierul Naval Constanţa a investit continuu în resursa umană, prin parteneriate cu şcoli profesionale, asigurarea orelor de practică a elevilor în cadrul societăţii, sub îndrumarea unui corp tehnic specializat, dotarea atelierelor-şcoală cu echipamente de producţie, implicarea în organizarea unor clase de învăţământ dual, pentru o perioadă de trei ani de şcolarizare, costurile - de aproximativ 10.000 euro/elev - fiind suportate de societate. Ţara noastră se confruntă cu o migrare uriaşă a forţei de muncă. Circa cinci milioane de muncitori calificaţi şi muncitori necalificaţi, din rândul tinerilor, muncesc în afara graniţelor ţării. Drept urmare, în ultimul deceniu, economia naţională a ajuns să se confrunte cu cea mai profundă criză de forţă de muncă din istoria sa. Suprataxarea muncii, respectiv diminuarea veniturilor nete prin taxarea excesivă a muncii, care la ora actuală este de 45% din venitul brut realizat - 25% CAS, 10% CASS şi 10% impozitul pe venit - a contribuit în mare măsură la exodul forţei de muncă din România către ţările din Vestul Europei. 




- Bănuiesc că nici concurenţa nu a stat cu braţele încrucişate!

- Da, aşa este şi să ştiţi că, la nivel mondial, competiţia este foarte dură pe segmentul construcţii de nave. Ţări precum Coreea de Sud, China, Japonia fac legea pe piaţa navală. Ele impun nivelul preţurilor la construcţiile noi şi tot ele îşi adjudecă cea mai mare parte a comenzilor.

Pe piaţa reparaţiilor de nave, zona Mării Negre este dominată de zecile de şantiere din Turcia care şi ea, de asemenea, îşi adjudecă grosul comenzilor prin politicile damping-ului.

- Dinamica de personal nu poate fi oprită, în niciun domeniu. Câţi salariaţi are, la ora actuală, Şantierul Naval Constanţa, ce cheltuieli sunt cu salariile şi cât de mult preţ se pune pe disciplină?

- În perioada 1.01.2023 - 30.11.2023, numărul mediu de salariaţi a fost de 830 persoane, la sfârşitul anului atingând numărul de 907 angajaţi. Ca fond de salarii consumat în perioada menţionată, la care s-au adăugat şi alte cheltuieli de natură salarială, suma s-a ridicat la 61.805.560 lei, iar contribuţia la bugetul statului a fost de 2.403.355 lei. De asemenea, s-au realizat 204.055 ore suplimentare, a căror valoare

s-a ridicat la suma de 10.902.547 lei, în timp ce valoarea totală a concediilor medicale plătite a fost de 1.625.884 lei.

Ca în orice societate, sunt veniri şi plecări. La şantier, în perioada menţionată, au fost angajate 295 de persoane, iar din societate au plecat 183 de persoane, dintre care 106 prin desfacerea contractului individual de muncă, pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară. Ţinem foarte mult la disciplină, motiv pentru care alte 97 de persoane au fost sancţionate, din cauza nerespectării regulamentului amintit.

- Care au fost principalele activităţi desfăşurate pe linie de sindicat, în cursul anului trecut?

- Trebuie să promovăm cât mai mult meseria noastră, aşa că am organizat „Ziua porţilor deschise viitorilor navalişti”, acţiune la care au participat atât copiii angajaţilor şantierului, cât şi copii din Casa de Tip Familial „Decebal” din Constanţa. Aş mai amintit la acest capitol concursul de pescuit, pe Balta Zarguzon, într-un cadru relaxant, vizitele la şantierele navale Vard, din Brăila, şi Damen, din Galaţi, excelente oportunităţi pentru un schimb de experienţă, dar şi participarea la seminarul cu tema „Consolidarea echipei pentru eficientizarea muncii”, desfăşurat la Gura Siriului, judeţul Buzău.

Foarte important a fost Concursul SSM (Securitate şi Sănătate în Muncă), organizat la nivelul sectoarelor de activitate şi la care au fost înscrişi 83 de concurenţi. Scopul competiţiei nu a fost testarea în sine, ci mobilizarea spre informare, aprofundare şi verificare a cunoştinţelor angajaţilor privind normele de protecţia muncii şi PSI şi, nu în ultimul rând, de conştientizare a riscurilor existente în cazul nerespectării acestor norme. Iar la Concursul SSM la nivel naţional, desfăşurat la Bran, în judeţul Braşov, echipa Şantierului Naval Constanţa a câştigat, şi de această dată, locul întâi. Pentru tot sprijinul acordat la organizarea acestui concurs, mulţumim preşedintelui companiei, Gheorghe Bosînceanu, conducerii Şantierului Naval Constanţa, director general Radu Rusen, membrilor Comitetului Director şi membrilor Consiliului SLN.

- Cum se prezintă Master Planul pentru perioada 2024 - 2025?

- În anul 2024, activitatea de construcţii noi se va concentra pe finalizarea proiectului H592, cu termen de livrare la jumătatea anului 2024 şi demararea proiectului H593, cu livrare la sfârşitul anului 2025.

În paralel, societatea dezvoltă un proiect de tanc de produse petroliere şi chimice ECOMAX nr. 2, cu o capacitate de cca. 48 000 tdw, ce sperăm să intre în fabricaţie în anul 2025.

La activitatea de reparaţii, ne aşteptăm la o scădere a cererii, ca urmare a faptului că solicitările de instalare a sistemelor de tratare balast au scăzut semnificativ, perioada de instalare obligatorie fiind aproape de sfârşit. De asemenea, activitatea de reparaţii scade şi din cauza prelungirii conflictului armat din zona Mării Negre, precum şi a sancţiunilor impuse Rusiei, ca urmare a declanşării acestui conflict. Toate acestea diminuează semnificativ volumul de mărfuri exportate din zona noastră geografică. 




Pe termen lung, pentru perioada 2024-2027, membrii Biroului Permanent îşi propun să acţioneze pe mai multe direcţii: promovarea unui dialog social de calitate la nivel de societate şi implicarea activă a dialogului social la nivel de federaţie şi confederaţie; consolidarea procesului de negociere a CCM/unitate 2023-2025, prin îmbunătăţirea capacităţii de negociere a liderilor de sectoare, pentru a răspunde nevoilor membrilor de sindicat; apărarea şi promovarea drepturilor fundamentale ale salariaţilor; îmbunătăţirea comunicării şi colaborării cu organizaţiile sindicale din cadrul federaţiei IndustriAll-BNS, pentru armonizarea intereselor membrilor noştri de sindicat şi sustinerea lor etc.

Nu în ultimul rând, Biroul Permanent are rugămintea către toţi membrii de sindicat să aibă mai mult curaj şi mai multă iniţiativă de a informa Biroul Permanent şi pe membrii Consiliului SLN despre toate problemele de ordin social şi administrativ care apar la nivel de sectoare, deoarece numai aşa le putem identifica şi, pe cât posibil, soluţiona. Doar aşa putem dovedi membrilor noştri că sindicatul le apără interesele!

- Domnule preşedinte, mult succes în activitate!

- Vă mulţumesc! 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3531 secunde