Interviu cu clc. Laurențiu Mironescu – președintele organizației

Liga Navală Română continuă lupta pentru reînființarea flotei maritime comerciale și pensiile marinarilor

3180
5
Liga Navală Română continuă lupta pentru reînființarea flotei maritime comerciale și pensiile marinarilor - fondliganavalaromanacontinualupt-1656422549.jpg
Domnule Laurențiu Mironescu, în anul în care Liga Navală Română împlinește venerabila vârstă de 94 de ani, colegii v-au reales în funcția de președinte al organizației pentru un al patrulea mandat. Spuneți-mi, în cei 12 ani de când sunteți la conducerea Ligii, ce ați reușit să faceți, împreună cu colegii dumneavoastră, pentru sectorul maritim?


- Liga Navală Română este cea mai veche organizație neguvernamentală din România. A fost înființată în 1928 și desființată în 1949 de comuniști, pentru a fi reînființată în 1990. De atunci a acționat ca un vector de promovare a marinei și a activităților marinărești. În ultimii 12 ani, Liga a editat revista „Marea Noastră”, o publicație reprezentativă privind sectorul marinăresc, bogată în informații despre acest domeniu și despre istoria marinei române. Numerele apărute în această perioadă de 12 ani au fost realizate cu sprijinul a 30 – 40 de colaboratori și cuprind în jur de 500 de articole. Trebuie spus că în această perioadă au mai existat câteva publicații cu finanțare privată, care și-au propus să promoveze marina, dar care au rămas fără suflu. În schimb, „Marea Noastră” a rezistat, în ciuda faptului că editarea ei nu aduce nimănui vreun câștig material. Una dintre inițiativele Ligii, care s-a materializat în cele din urmă, pentru că a găsit sprijin la nivelul administrației centrale, este înființarea, începând cu anul 2018, a Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, care fusese desființat în 1998. Eu am încercat și în calitate de parlamentar, în anul 2007, să obțin reînființarea colegiului militar. N-am avut succes atunci.



- Ce proiecte aveți pentru următorul mandat?

- Le-am propus colegilor să continuăm acțiunile de promovare a marinei și activităților marinărești, de a menține interesul publicului pentru acest sector de activitate. Din păcate, la nivel național nu s-a conștientizat importanța lui. La 31 decembrie 1989, România a avut o flotă de 320 de nave, cu o capacitate de transport de aproape 7 milioane tdw. Portul Constanța a reușit să depășească abia în 2019 nivelul de trafic atins înainte de 1989. Este o dovadă că statul român n-a fost conștient de importanța portului. Abia în actualul context politic, după momentul declanșării conflictului militar din vecinătatea României și când s-a văzut că mare parte din cerealele Ucrainei nu pot fi exportate decât prin țara noastră, toată lumea a început să vorbească de portul Constanța. Acesta are o capacitate de depozitare de 1,7 milioane de tone de cereale. Polonezii au o capacitate de 400 de mii de tone în toată țara. În anul 2018, printr-o rezoluție a conferinței naționale a Ligii Navale Române, am adus în atenția autorităților mai multe probleme, printre care: lipsa transportului maritim sub pavilion românesc, starea tehnică deficitară a flotei fluviale românești și necesitatea investițiilor în modernizarea ei, lipsa unei strategii navale. Rezoluția a fost susținută de Sindicatul Liber al Navigatorilor și de 12 operatori din portul Constanța. Niciuna dintre propunerile noastre nu s-a materializat până în prezent. Va trebui să reluăm acest demers și să încercăm să fim mai vizibili, împreună cu asociația operatorilor din portul Constanța, pentru că acest sector este un enorm izvor de dezvoltare pentru România.

- Veți relua demersurile privind reînființarea unei flote maritime comerciale sub pavilion românesc? După câte îmi amintesc, în calitate de parlamentar, ați avut o astfel de inițiativă.

- În calitate de parlamentar am avut două inițiative: una privind pavilionul maritim internațional al României, iar cealaltă referitoare la pensiile marinarilor. Nu s-a materializat niciuna. Inițiativa privind pavilionul a fost redepusă în 2011, dar tocmai Ministerul Transporturilor nu a susținut-o, dacă vă puteți imagina! În cazul pensiilor am dorit să se corecteze nedreptatea suferită de personalul navigant de pe navele cu pavilion românesc, prin neluarea în calcul a tuturor drepturilor bănești. De aceea, pensiile lor sunt foarte mici. În prezent, contextul este mai favorabil. Ovidiu Cupșa – directorul general al Ceronav - a preluat inițiativa privind pavilionul maritim al României și beneficiază de sprijinul senatorului Marius Humelnicu. Proiectul a intrat, deja, în circuitul instituțional. Noi, Liga, milităm pentru o flotă sub pavilion românesc. În prezent, 18 dintre statele comunitare au un regim fiscal favorabil pentru navele înmatriculate sub pavilionul propriu, companiile de navigație plătind o taxă pe tonajul navelor. Flotele care beneficiază de acest regim au obligația să pregătească cadeți, contribuind la asigurarea resursei umane pentru viitor.
 

- Câți membri are Liga Navală Română?

- În prezent, Liga are aproximativ 500 de membri, care fac parte din cele cinci filiale cu personalitate juridică (din Constanța, București, Mangalia, Brăila și Turnu Severin) și din sucursalele fără personalitate juridică (din Galați, Tulcea și Sulina). Încercăm să creștem media de vârstă a organizației, prin atragerea de noi membri. 



Comentează știrea

Marinar
29 iunie
Cum adică...

... încercați să creșteți media de vârstă a organizației prin atragerea de noi membri? Aveți doar preșcolari acum? Din câte văd nu ati obținut niciun rezultat pozitiv până acum. Toate "realizarile" încep cu "din păcate"... În mod normal o organizație fără nici un fel de realizări se dizolvă, dacă există puțină onoare. Ce faceți voi este doar să țineți un mort la aparate ca să aveți ce să vă scrieți pe cărțile de vizită. Să nu mai vorbesc de titulatura de CLC a lui Mironescu. Toți știm cât a navigat personajul ăsta.

Neagu Cornel
1 iulie
Marina

Antichități.

Dorrell
4 iulie
LIGA NAVALĂ

Cei din Ligă nu au făcut nimic. Marinarii sunt umiliți cu pensiile de mizerie. În legea Pensiilor făcută de kurvviștina Olguța când a fost Ministru Muncii, Liga Navală probabil a dat din coate și a introdus în Lege Anexa 2 pct.9 numai pe cei de la secția mașină. De ce d-le Mironescu ??!! Cei de la secția punte aveau condiții de hotel 5 stele pe navă ? Aveau sau nu aveau aer condiționat ca și cei de la mașină. Mâncau aceeași bularka și unii și alții. De ce cei de la secția punte au fost excluși din lege ? De ce grecoteiul parlamentar Tăriceanu s-a implicat și a reușit să-i bage în lege pe piloții civili, mecanicii, stewardesele și alți tăietori de frunză la câini iar acum au o indemnizație specială pe lângă salariu ?? De ce d-le Mironescu ? Ce ați păzit ca șef al Ligii Navale ?

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3303 secunde