Interviu cu Florin Goidea - directorul general al CNAPMC

Portul Constanța sprijină Ucraina și contribuie la evitarea crizei alimentare mondiale

605
- Domnule director, de la declanșarea războiului din Ucraina, portul Constanța pare o cetate sub asediul fluxurilor de mărfuri. Iată, în radă, numărul navelor care așteaptă să intre la operare a crescut la 30 pe zi, iar la porțile de acces sunt cozi uriașe de TIR-uri. Reușesc Administrația portuară și operatorii să gestioneze această creștere peste așteptări a volumelor de mărfuri, să evite blocajele?

- În contextul războiului din Ucraina, portul Constanța poate face față creșterii fluxurilor de mărfuri. Este drept, există un aflux mai mare de nave în anumite terminale ale portului, dar nu se poate vorbi de blocaje. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, portul Constanța a fost proiectat ca un port feroviar, conexiunea sa cu uscatul trebuind să fie rețeaua feroviară. Dar din cauza stării în care se află liniile de cale ferată, inclusiv la nivel național, a ajuns un port auto, care nu beneficiază de infrastructura de drumuri necesară. Este normal ca în aceste condiții să se formeze cozi foarte mari de camioane cu mărfuri la intrările în port. Pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă portul, Guvernul a alocat în regim de urgență, din fondul de rezervă, suma de 50 de milioane de euro pentru repararea liniilor de cale ferată. Se lucrează într-un ritm foarte intens și sper ca, în curând, o parte din mărfurile transportate pe rețeaua rutieră să treacă pe calea ferată.



- Invadarea Ucrainei a scos în evidență importanța strategică a portului Constanța pentru Europa și pentru securitatea alimentară a întregii lumi. Pentru a vă putea îndeplini mai bine acest rol strategic, ce ar trebui să facă Ministerul Transporturilor, celelalte ministere și Comisia Europeană pentru portul Constanța?

- Într-adevăr, în noul context economic și politic, portul Constanța este de importanță mondială. Pe de o parte, trebuie să ajutăm Ucraina să-și exporte cerealele și să importe mărfurile și materialele pentru reconstrucție de care are nevoie, iar pe de altă parte trebuie să contribuim la evitarea crizei alimentare mondiale. La acest efort contribuie toate țările din jurul Ucrainei. Portul Constanța fiind foarte mare, este firesc ca mare parte din fluxurile de mărfuri să treacă prin el. Până în prezent, operatorii portuari au reușit să preia fluxurile de cereale din Ucraina. Nu sunt cantități extraordinar de mari. Există unele probleme logistice, dar absolut toate autoritățile statului se implică în rezolvarea lor. Portul are o capacitate maximă de 1,8 milioane de tone de cereale. În același timp, trebuie să ne gândim și la exporturile din recolta de cereale a României și a vecinilor de la Dunăre, dar sunt convins că nu vor exista probleme.

- Ați făcut parte din delegația guvernamentală a României care a efectuat o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, în care s-a semnat un memorandum important pentru portul Constanța. Vă rog să ne vorbiți despre acesta și despre viitoarele investiții avute în vedere de companiile emirateze!

- Da, am făcut parte din delegație. Vizita efectuată a fost o reușită. Încheiem un memorandum cu portul Abu Dhabi. În prezent se desfășoară schimbul de documente. Partenerii emiratezi sunt foarte interesați să investească în portul Constanța, dar nu numai. Vor urma contactele la nivel de experți, pentru stabilirea proiectelor de investiții din insula artificială și molurile 3 și 4.

- Cum a evoluat traficul de mărfuri din porturile maritime românești în primele cinci luni ale anului? La finalul acestui an va fi consemnat un nou record istoric?

- În primele cinci luni, traficul de mărfuri din portul Constanța a depășit 30 de milioane de tone. Estimăm ca la sfârșitul anului 2022 să realizăm un nou record istoric, depășind 70 de milioane de tone.

- În lumina evenimentelor din acest an, trecerea pilotajului maritim în administrarea CNAPMC s-a dovedit o soluție corectă?

- Da, preluarea administrării serviciului de pilotaj de către CNAPMC a fost o soluție corectă. În prezent, acest serviciu se desfășoară în condiții de siguranță a navigației. Dispunem de un efectiv de 55 de piloți, care ne permite să facem față tuturor solicitărilor, fără probleme. Este drept, ne-ar mai trebui câțiva piloți, dar nu ne confruntăm cu probleme precum pilotajul de Dunăre. Intenționăm să construim patru pilotine într-unul din șantierele navale românești. Avem bugetul necesar.

- În noile condiții, de supraaglomerare a activităților de transport și operare a mărfurilor, au fost stopate investițiile planificate ale Administrației Portuare și ale operatorilor?

- Proiectele de investiții continuă. Nu aveau cum să fie oprite. Unele sunt finanțate din fonduri europene, altele din fonduri proprii, de 130 de milioane de lei. O parte din aceste investiții au drept scop rezolvarea problemelor privind căile de acces în port. Avem investiții în infrastructura rutieră, în cea de apă, de canal și electricitate. Recent am discutat cu ministrul investițiilor și proiectelor europene despre stadiul investițiilor aflate în derulare și despre cele viitoare. Au fost selectate câteva proiecte majore, printre care: master planul de drumuri (pentru repararea întregii rețele rutiere din port), dragajul de investiții în toate porturile de la Marea Neagră – valoarea acestor două proiecte se ridică la 220 de milioane de euro – și reconstrucția digurilor din portul Midia. Aceste proiecte vor trebui să fie evaluate de experți pentru a fi siguri că vor fi acceptate la finanțare de către Comisia Europeană. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3005 secunde