„Rolul Portului Constanţa este strategic, devenind o rută esenţială a traficului de mărfuri în zonă”

Contextul politic şi economic internaţional, marcat de războiul din Ucraina, a făcut ca Portul Constanţa să devină un pol de stabilitate în regiune. Traficul de mărfuri a „explodat”, recordurile cad unul după celălalt. Despre coordonatele actuale ale activităţii, am discutat cu Florin Vizan, directorul general al CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.

- Domnule director general, cum a evoluat traficul de mărfuri în 2022 şi de la începutul acestui an?

- Şi în acest an, traficul de mărfuri prin Portul Constanţa îşi menţine trendul ascendent din ultimii ani. Traficul atins în 2022 a reprezentat o performanţă istorică a Portului Constanţa, cu 75,55 milioane tone mărfuri, fiind cel mai mare volum de mărfuri operat în porturile maritime româneşti.

În primele trei luni ale acestui an, se înregistrează deja o creştere cu 10%, în comparaţie cu anul trecut, unul de recorduri. În primele trei luni ale acestui an, traficul total de mărfuri a depăşit 19 milioane tone, faţă de 17,44 milioane tone în primul trimestru al anului 2022.

Traficul de cereale a totalizat 6,6 milioane tone, comparativ cu primul trimestru al anului 2022, creşterea fiind de 13%.

O creştere importantă, de circa 34%, se înregistrează şi în cazul containerelor, de la 1,67 milioane tone mărfuri în trimestrul 1 al anului 2022, la 2,24 milioane tone în perioada similară a acestui an.

Creştere de trafic se regăseşte şi în numărul de TEU-uri, respectiv 170.400 TEU în trimestrul 1 - 2022, comparativ cu 199.000 TEU, trimestrul 1 - 2023, mai mult cu 16,8%.

- Care sunt perspectivele pentru 2023? Este Portul Constanţa pregătit pentru afluxul de mărfuri?

- Pe baza rezultatelor de până în acest moment, sunt premise ca 2023 să reprezinte pentru Portul Constanţa un an cu un nou record de trafic.

Portul Constanţa are capacitatea de a opera cantităţi mari de mărfuri, are logistica necesară şi este pregătit să răspundă cu operativitate solicitărilor, chiar şi sub presiunea contextului actual. Pe durata anului trecut, unul atipic pentru port, operatorii portuari au fost receptivi şi s-au adaptat la situaţia actuală.

În interiorul portului, CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a luat măsuri cu prioritate pentru eficientizarea rutelor camioanelor cu mărfuri în port şi în terminale. A fost fluidizat traficul auto pentru a evita blocajele şi aglomerarea infrastructurii rutiere, mişcarea camioanelor cu cereale se face pe un circuit separat pentru camioanele goale faţă de cele încărcate. S-a suplimentat sistemul de semnalizare rutieră din port cu indicatoare noi în zonele de interes, în zona Constanţa Sud s-au confecţionat şi montat bannere pentru informare, de dimensiuni mari, în limbile română, engleză, turcă şi ucraineană.

S-a amenajat în timp record o parcare nouă, destinată TIR-urilor, în interiorul portului, în zona Porţii 9. O altă parcare, în exteriorul portului, de o mai mare capacitate, este în faza documentaţiilor, urmând să fie realizată cât mai rapid. Alte două parcări în interiorul portului vor fi finanţate prin POIM, prin mecanismul Solidarity Lanes, parcări care vor fi funcţionale până la sfârşitul acestui an.

- Pot fi găsite soluţii, în colaborare cu alte instituţii de control, pentru a diminua timpii de aşteptare la porţi înregistrați de şoferii de camioane?

- Esenţial pentru fluidizarea traficului de mărfuri prin porturile maritime româneşti şi pentru a se putea opera mai multe cantităţi de mărfuri este ca marfa să fie expediată rapid din port, să se evite staţionarea acesteia în terminale.

Cozile de camioane pe care le vedeţi în exteriorul portului sunt generate, în cea mai mare parte, de modul de lucru şi prioritățile operatorilor. De exemplu, dacă în dană este un tren cu marfă de descărcat, acesta va fi operat înaintea camioanelor pe care tot operatorii le-au chemat cu marfă.

Administraţia portului poate să permită accesul în port, pentru a evita blocaje, numai unui număr de camioane pe care le poate primi la operare operatorul privat. Astfel, întârzierile sunt provocate, în primul rând, de organizarea operatorilor privaţi care nu respectă capacitatea lor de operare.

În scopul fluidizării accesului camioanelor încărcate cu cereale în Portul Constanţa şi în vederea evitării blocajelor de trafic ce pot apărea în interiorul şi exteriorul incintei portuare, operatorii portuari au fost notificaţi de administraţia portuară să se asigure că traficul rutier generat de camioanele colaboratorilor (traderi, transportatori) să fie proporţional cu capacitatea de operare din terminalele pe care le deţin.

- Aţi luat măsuri ferme împotriva datornicilor către companie. Concret, ce măsuri şi acţiuni de recuperare a creanţelor aţi luat?

- La începutul mandatului, am identificat toţi datornicii către CN APM SA. Unii aveau creanţe încă din 2019 faţă de companie, atât pentru chirii, cât şi pentru utilităţi.

Toţi cei care aveau restanţe de plată către administraţie au fost notificaţi, iar în urma notificărilor, CN APM SA a încasat o parte din debite. Datoriile pe partea de utilităţi au fost încasate integral, diferenţa fiind doar din chirii.

Restul creanţelor sunt în curs de soluţionare în instanţă sau deja în stadiul executării silite în vederea recuperării sumelor datorate administraţiei. Acestea reprezintă 95% din totalul creanţelor.

- Care este rolul Portului Constanța în actualul context?

- Portul Constanţa este cel mai mare la Marea Neagră, fiind un important hub european de cereale. În contextul actual, al războiului din Ucraina, rolul Portului Constanţa este strategic, devenind o rută esenţială a traficului de mărfuri în zonă. Portul Constanţa a confirmat încă o dată că reprezintă un nod maritim vital pentru legătura între Europa de Vest şi Est-Centrală cu Asia Centrală, Orientul Îndepărtat şi Africa de Nord. Importanţa portului este dată inclusiv de conexiunile strategice navale cu Dunărea, dar şi feroviare sau rutiere, fie cu alte state membre ale Uniunii Europene, fie cu state non-UE.

Administraţia Porturilor Maritime s-a implicat activ într-un proces continuu de menţinere şi căutare a unor noi parteneriate între porturile de la Marea Neagră, cu scopul deschiderii de noi rute comerciale cu porturi din întreaga lume.

- Cum se promovează Portul Constanţa pe plan extern?

- Anul acesta este unul foarte plin în evenimente, putem spune că s-a ajuns, prin numărul de târguri, expoziţii, conferinţe, la nivelul dinaintea pandemiei, acest sector fiind afectat semnificativ în ultimii doi ani. Portul Constanţa a fost, însă, prezent continuu chiar şi în aceste condiţii, online, la evenimentele importante.

Pentru perioada următoare, avem în agendă multe participări la evenimentele de profil. Am reluat organizarea întâlnirilor deja tradiţionale cu partenerii noştri din Ungaria şi Serbia, în cadrul Zilei Portului Constanţa. Luna aceasta, în perioada 9-12 mai, Portul Constanţa este prezent, la Munchen, cu stand la cel mai important târg european din domeniul transporturilor - Transport Logistic. Totodată, suntem activi la toate evenimentele de profil organizate în pieţele ţintă: Marea Baltică, Marea Caspică, Marea Neagră.

Pe de altă parte, suntem gazde pentru numeroase delegaţii străine, ambasadori, companii private, prilej cu care putem să ne prezentăm avantajele direct şi concret.

- Ministerul Transporturilor a lansat, în anii trecuţi, necesitatea unei strategii maritime. În ce stadiu este? Participă specialiştii CN APM la realizarea acesteia?

- Strategia maritimă a României este realizată de Ministerul Transporturilor, fiind înfiinţat un grup de lucru cu specialişti din acest domeniu. Strategia este încă în lucru, despre stadiul acesteia cele mai potrivite informaţii le puteţi primi de la minister.

- Mai are România tehnicieni în domeniul maritim, voci care să susţină puncte de vedere bine argumentate?

- Constanţa, prin şcolile sale superioare de profil, a furnizat specialişti importanţi în domeniul maritim. Urmând tendinţele pieţei profesionale, mulţi au ales sectorul privat, activând acum la companii importante europene, şi nu numai.

Sunt încrezător că această tendinţă nu se va pierde, ţinând cont şi de faptul că şcoala românească maritimă se updatează constant la noile cerințe şi tehnologii.

- Domnule director general, mult succes în activitate!

- Vă mulţumesc!