Ștefan Lungu, voluntar SEAS 2024: "E greu să atragi tineret la teatru, pentru că nu-l consideră important!"

Și pentru că sigur mulți v-ați întrebat cine este, vă oferim prilejul să-l cunoașteți pe Ștefan Lungu, voluntarul constănțean care anul acesta, după ce a susținut Evaluarea Națională și a pășit de la statutul de gimnazist la cel de licean, a decis să facă ceva cu vara lui.

Încă de anul trecut a cochetat cu ideea de a fi voluntar în cadrul SEAS, dar s-a trezit prea târziu.

Așa că anul acesta, împreună cu fratele său geamăn, Andrei, și susținuți de bunica lor, prestigioasa scenografă Gina Tărășescu Jianu, dar și de Alina Vasiliu, consultant artistic al SEAS 2024, nu au mai ratat înrolarea în ceea ce avea să devină amintirea vieții lor.

- Cum ți-a fost vara 2024?

- A fost o vară foarte încărcată și din cauza stresului pe care-l presupune susținerea examenelor naționale. Dar faptul că am ales să am o ocupație în cadrul SEAS m-a ajutat să petrec două luni pline de frumos. Mai ales că îmi place teatrul foarte mult și au fost foarte multe spectacole care au acoperit toate genurile.

Noi ne-am fi dorit cu un an înainte, însă am aflat destul de târziu. Dar am participat la evenimente, în calitate de spectatori.

- Și cum v-ați organizat voi, voluntarii SEAS?

- În total, la ediția de anul acesta am fost circa 45-50, mă refer la persoanele pe care le-am întâlnit cel mai des, care participau constant. Am fost destul de mulți și ne-a ușurat munca, pentru că ne ajutam reciproc. Am fost împărțiți pe task-uri (sarcini), pe care noi ni le alegeam, practic, înainte de spectacole. Scanam bilete, ajutam oamenii să identifice locurile, le ofeream pliante, evantaie, răspundeam întrebărilor pe care ni le adresau, pregăteam locația, în sensul de lipit afișe. Aveam o grămadă de sarcini, era foarte frumos.

- Ce-ai fi putut să faci vara asta dacă nu ai fi ales să participi ca voluntar SEAS?

- Probabil tot aș fi venit la SEAS, în calitate de spectator… m-aș fi plimbat. Dar programul SEAS nu mi-a încurcat alte activități. Nu neapărat să merg la plajă, pentru că nu sunt un iubitor de lenevit la soare. Dar probabil mergeam la mall, să mă plimb, să mă întâlnesc cu prietenii.

SEAS mi-a oferit însă ocazia unei activități constante. Mi-a plăcut foarte mult să petrec vacanța în mod util, pentru că a fost o culturalizare foarte bună. Am profitat de toate spectacolele pe care le-am văzut în cadrul SEAS, spectacole excelente, în opinia mea. Mi-a plăcut că au fost din toate genurile teatrale. Am avut teatru, am avut operă, am avut și balet, chiar și spectacole dedicate celor mai mici spectatori. Nu sunt neapărat un fan al teatrului, pentru că îmi plac mai mult opera și baletul. Dar cu ajutorul SEAS a început să-mi placă și partea asta de teatru.

- Să fie și influența bunicii?

- Nu neapărat. Știam foarte bine ce face ea, știam ce înseamnă teatrul și am zis să încercăm și, drept dovadă, iată că ne-a plăcut foarte mult.

Pe de altă parte, bunica a fost foarte încântată că ne-am înrolat ca voluntari și nu ne mai pierdeam timpul stând pe telefon sau pe calculator și făceam ceva productiv și pentru mintea noastră. Teatrul stimulează foarte mult gândirea, te face să te gândești dincolo de replici și să le înțelegi sensul. Pur și simplu te culturalizează.

- În cele nouă săptămâni de SEAS, care au fost spectacolele care ți-au rămas în amintire?

- Pot spune că au fost două spectacole: „Don Quijote”, un spectacol de la Opera pentru Copii București, care mi-a plăcut foarte mult, și „Director de teatru”, tot de la Opera pentru Copii. Dar și „Scandal în culise”, de la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Dar mi-e greu să mă decid, pentru că nu a existat un spectacol care să spun că nu s-a ridicat la nivelul celorlalte. Toate au fost la fel de bune!

- Dar interacțiunea cu spectatorii cum a fost? Cum i-ai simțit?

- Spectatorii erau foarte bucuroși că vin la spectacole de o asemenea calitate și plecau extrem de satisfăcuți de piesele pe care le vedeau. Nu rămâneau dezamăgiți. Intrau cu așteptări mari și ieșeau cu zâmbetul pe buze. Cu-adevărat erau entuziasmați de ceea ce vedeau pe scenă.

Festivalul SEAS a avut o organizare foarte bună și ne-a oferit șansa de a ne apropia de un eveniment cultural de anvergură.

În ziua de astăzi este foarte greu să atragi tineret să vină la teatru și am simțit asta pe perioada cât am făcut promovarea SEAS. Vă dați seama că încercam să atragem și tinerii, o categorie de vârstă care ar trebui să vină la teatru. Dar e foarte greu, pentru că nu-l consideră un subiect important pentru ei. Poate că unii dintre ei nici nu au avut ocazia, ca să vadă… „Băi, merită să mă duc la teatru? O să-mi placă ce văd acolo sau mă duc degeaba?”. Mi-e greu să-i înțeleg pentru că mie îmi place foarte mult. La teatru vezi foarte multe persoane trecute de prima tinerețe, cu o vârstă înaintată. Vezi foarte puțini spectatori tineri, ceea ce este trist.

Dar am avut și spectacole în cadrul SEAS unde am avut foarte mulți tineri în sală. Cei mai mulți adolescenți i-am văzut la spectacolul „Punk Rock”, și la „Două ore cu pauză”, ambele de la Teatrul Excelsior. Atunci chiar au fost foarte mulți adolescenți.

- Ai mai dedica o vară acestui festival?

- Cu siguranță, am în plan să particip și anul viitor, pentru că mi-a plăcut foarte mult, îmi place colectivul, îmi place TOT.