Vicepreşedintele CJC, Petre Enciu: "Diferenţa dintre oameni o face educaţia, nu hainele"

2499
1
Vicepreşedintele CJC, Petre Enciu:
De cele mai multe ori, oamenii politici din România nu lasă să se afle despre ei amănunte care ţin de vieţile lor private. Poate că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, ei ar căpăta o altă imagine în faţa alegătorilor. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Petre Enciu, în vârstă de 41 de ani şi de profesie inginer cercetător, ne-a acordat în exclusivitate un interviu în care a dezvăluit aspecte din viaţa publică, dar şi din cea personală.

-Domnule Petre Enciu, de doi ani de zile sunteţi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această poziţie?


-O astfel de funcţie, în primul rând, mă responsabilizează enorm faţă de toţi cetăţenii acestui judeţ, simpatizanţi sau nu ai USR. În al doilea rând, îmi dă posibilitatea să arăt cum să ne propunem noi să facem administraţie altfel. Cel mai bun exemplu este că, încă din momentul în care am preluat mandatul, am luptat cu toată forţa pentru toate proiectele moştenite, am încercat să demarez cât mai multe altele noi, încerc să finalizez cât mai multe şi le voi cere succesorilor mei să trateze ca şi mine proiectele ce le voi lăsa moştenire. Aceasta este abordarea corectă. Am evitat să fac politică pe subiectul proiectelor şi al celui de „grea moştenire”.

-Este evident că oamenii care v-au votat au auzit foarte multe despre politicianul Petre Enciu. Cum este Petre Enciu ca om? Cum v-aţi descrie?

-Sunt un om normal, cel mai mult mă bucură în viaţa personală lucrurile simple şi cred că cel mai important lucru care mă ghidează în activităţile mele este să nu aştepţi nimic de la nimeni. Să ai iniţiativă face deseori diferenţa între oameni.

-Ce v-a determinat să intraţi în politică? În timpul adolescenţei v-aţi gândit o secundă că veţi alege această cale?

-Mi s-a activat interesul pentru politică în momentul în care s-a pus problema suspendării lui Traian Băsescu în 2012. Şi asta nu pentru că îmi plăcea politicianul Traian Băsescu, ci pentru că nu suportam ideea de uniune social-liberală. N-o suport nici acum. Îmi dă senzaţia existenţei unui partid unic. Din acel moment, pot recunoaşte, mi-a trecut prin gând să mă înrolez într-un partid politic. Singura opţiune ar fi fost PDL. În schimb, am fost departe de a face vreun pas concret pentru că la vremea respectivă „partide mari” însemnau în mentalul colectiv ori bani de cotizat, ori o pilă care să te împingă în faţă, lucruri care m-au ţinut departe. M-am înrolat după patru ani în USR, fără bani sau relaţii, încă din momentul în care partidul a fost înfiinţat.

-Dacă aţi avea ocazia să ţineţi un discurs în faţa unor elevi, studenţi, în general tineri, ce sfaturi le-aţi oferi?

-Studenţilor le-aş oferi un sfat extrem de simplu: să investească mult, dacă nu tot, în educația lor şi după ce obţin o diplomă universitară. Sunt de părere că, pentru o carieră profesională deosebită, educaţia trebuie să fie dominantă în viaţa noastră până la vârsta de cel puţin 30 de ani. Lucrul acesta se poate face în multe feluri, de la studii post-universitare, la cursuri de specializare complexe sau rare, plătite chiar şi din fonduri proprii. Elevilor le-aş recomanda că e extrem de important să fii bun şi la limba şi literatura română. Este singura materie care te învaţă să critici, să accepţi critici şi să-i convingi pe alţii. Vor avea nevoie în viaţă mai târziu, în special la vârf de carieră. Tinerilor le-aş da următorul sfat: diferenţa dintre oameni o face educaţia, nu hainele, nu banii, nu relaţiile. Staţi departe de vicii, nu vă fac mai cool! Doar gândirea, imaginaţia, iniţiativa, umorul bun vă fac să fiţi frumoşi. Toate astea se dobândesc prin multă muncă la educaţia voastră.



-Sunt sigur că, la fel ca oricare om, aveţi şi dumneavoastră timp liber. Ce faceţi cu el? Mai exact, cum vă relaxaţi?


-Fac sport, merg la pescuit, merg la ski, urmăresc filme şi citesc romane science-fiction (cred că au rămas cam singurele care mă pasionează în prezent şi cu tematica cât mai post-apocaliptică). Petrec şi foarte mult timp cu prietenii sau cu colegii de partid. Îmi place să fiu în compania multor oameni.

-Care ar fi destinaţiile de vacanţă care v-ar atrage cel mai mult şi de ce?

-Îmi doresc să ajung în Vietnam, într-o vacanţă de aventură. Îmi doresc să mă cazez la localnici şi să călătoresc între destinaţii cu mijloacele de transport în comun.

-Cât de des vă întoarceţi în Medgidia, oraşul natal?

-Am un grup de prieteni dragi din copilărie care încă locuiesc în Medgidia şi cu care mă revăd de mai multe ori pe an, de regulă în Medgidia.



-Aţi studiat în Franţa, la Grenoble. Care este diferenţa între sistemul de învăţământ francez şi cel din România? Ce i-aţi îndemna pe tineri să aleagă? O facultate din ţară sau una din afara graniţelor?


-Sistemul francez este unul elitist, spre deosebire de cel din România. Acesta e un lucru bun, dar nu neapărat cel mai bun. Voi încerca să explic. Concret, în Franţa există câteva universităţi de prestigiu (Les Ecoles Normales Superieures - ENS) care s-au transformat practic în fabrici de viitori PDG (CEO) ai multinaţionalelor. E aproape imposibil să devii un astfel de CEO dacă nu ai absolvit ENS. Am cunoscut absolvenţi ai acestor universităţi. Vă pot spune că nu sunt neapărat cei mai bine pregătiţi, dar sunt sclipitori. În România nu există cutuma aceasta.

În al doilea rând, Franţa alocă aproape 2,5% din PIB cercetării. România - doar 0,47%. Asta spune multe despre educaţia din ţara noastră. În Franţa, orice companie mare are un departament de cercetare de dezvoltare. Se face multă cercetare în instituţiile de învăţământ universitar. În Franta doctoratele sunt încadrate în contracte de muncă full time. Practic, trebuie să fii la birou zi de zi 8 ore şi să lucrezi la doctorat. Sunt remunerate bine, îţi poţi permite un trai decent doar din salariul de doctorand. Asta înseamnă că mulţi renunţă la jobul paralel şi deci tendinţa de plagiat e mult inhibată.

Universităţile din România nu sunt neapărat o alegere proastă. În Franţa, de exemplu, absolvenţii de universităţi din România sunt foarte apreciaţi. Le recomand tinerilor să petreacă cel puţin doi ani în afara României pentru studii universitare sau postuniversitare. Schimburile de experienţă ale studenţilor între ţările UE sunt extraordinare. Le recomand să se întoarcă în ţară. Sunt de părere că în România orice om serios şi muncitor poate trăi foarte bine. Nu le recomand să urmeze cursuri în universităţile particulare. De altfel, recunosc că îmi doresc desfiinţarea acestor fabrici de diplome, considerându-le extrem de nocive pentru învăţământul de calitate.



-Atunci când aţi intrat în politică, ce v-a făcut să alegeţi USR? De ce nu aţi ales unul dintre partidele mai consacrate, cum ar fi PSD sau PNL?


-Am ales USR pentru că mă atrag multe lucruri la acest partid. Suntem mulţi tineri, ne atrag multe elemente de factură progresistă şi ne mână pe toţi dorinţa schimbării. În plus, este poate cel mai frecventabil partid.

Din 2012, când a început să mă intereseze politica, nu aş adera nici la PNL, nici la PSD. Aceste două partide au demonstrat că orice este posibil în politică, or, lucrul acesta nu este tocmai ok.

-Ce puteţi să le promiteţi constănţenilor, dar şi locuitorilor din celelalte localităţi din judeţ? Mă refer aici la ceea ce veţi face în continuare pentru ei din postura dumneavoastră de vicepreşedinte al CJC.

-Voi încerca, în continuare, să menţin ritmul ridicat cu care lucrăm la pregătirea de proiecte noi, vom trata cu maxim de seriozitate proiectele aflate în implementare pentru a le finaliza şi vom face tot posibilul pentru a nu rata nicio oportunitate de finanţare.



Comentează știrea

Diferente
19 august
Asa o fi ?

Banul, pilele, hainele, relatiile, rubedeniile, cetatenia astea nu au impact ? In ultimii 3000-4000 de ani, cam joaca un rol esential. Posibil si in viitorul apropiat. Daca ar fi sa alegi eu as zice ceva consistent in tartacuta, e mai important chiar si decit educatia in sensul ca poate suplinii oricare din alte dezavantaje. Azi esti dezavantajat si din lipsa celor de mai sus. Viziunea lui Marx e geniala despre sistemul perfect, pe hirtie da bine, unii s-au fript cu implementarea. Altii se parte ca vor devenii lideri rapid. Rosu cu secera poate fi si o cale mai buna. Totusi mai conteaza si alte culori, implemetarea cistigatoare e azi si cu galben. Pt. alb si negru, mai asteptam.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.8272 secunde