Peste 7 miliarde de euro au cheltuit românii pe medicamente în primele trei luni ale anului 2024

2973
Peste 7 miliarde de euro au cheltuit românii pe medicamente în primele trei luni ale anului 2024 - danzaharescu-1716722466.png

Articole de la același autor

Valoarea anuală a pieţei pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât la finalul primului trimestru din 2023, a declarat, sâmbătă, Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).


În ultimii 5 ani, s-au retras aproximativ 3.000 de medicamente din România, dintre care aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piaţă.


„Valoarea anuală a pieţei pharma a atins 7,051 miliarde euro în trimestrul I 2024, în Romania, cu 13,6% mai mult decât în 2023, din care medicamentele cu vânzare în baza prescripţiei medicale este de 5,169 miliarde euro, iar cea a OTC-urilor (Over the Counter, produs medicamentos care se poate elibera fără prescripţie medicală) a fost de 1,882 miliarde euro”, afirmă directorul executiv ARPIM, potrivit news.ro


Deficitul balanţei comerciale a României pe medicamente în 2023 a fost de peste 5,2 miliarde de euro (aproximativ 18% din total).


3.000 de medicamente, retrase din România


„Marea majoritate au fost retrase din motive economice. Costurile de fabricaţie au fost mai mari decât preţurile nete la care medicamentele ar putea fi comercializate în România”, a mai spus Dan Zaharescu.


De asemenea, reducerea inactivităţii din cauza handicapului/ bolii cu 10% are un potenţial câştig economic şi fiscal de 982 milioane euro în România.


„Dacă pacientul are acces la un medicament mai eficient care îi reduce perioada de concediu medical cu 10% sau dacă este diagnosticat la timp, atunci aceste costuri sociale se reduc semnificativ, iar pacientul din asistat devine contributor”, a adăugat el.


Dezvoltarea unui medicament durează între 12 şi 15 ani, cu un cost de 2 miliarde de euro per medicament. 39 de miliarde de euro sunt investiţi anual de sectorul pharma în cercetare&dezvoltare.


Cât durează aprobarea unui medicament


Aprobarea unui medicament durează în medie 244 de zile în SUA şi 426 zile în Uniunea Europeană. Cheltuielile nete ale CNAS cu medicamentele s-a ridicat în 2023 la suma de 17,36 miliarde lei, iar pentru acest an e prevăzută suma de 17,7 miliarde lei. Cu 2% a crescut bugetul de medicamente în 2024, deşi existau 28 de medicamente care aşteptau rambursarea din octombrie 2023 şi 50 de medicamente care asteaptă începerea negocierilor de cost-volum.


„Sistemul de asigurări de sănătate împlineşte 25 de ani în 2024, dar modul de organizare şi funcţionarea este complet diferit faţă de proiectul iniţial şi din această cauză el este departe de a avea capacitatea de a acoperi nevoile reale ale populaţiei României de astăzi şi cu atât mai mult, ale populaţiei de mâine. Actualul sistem de rambursare a fost creat în 2008 şi completat în 2015 cu mecanismele de evaluare a tehnologiilor medicale şi contractele cost volum/cost volum rezultat”, arată datele ARPIM.


Totalul investiţiilor de capital în industria farmaceutică din România în perioada 2000 – 2020 nu depăşeşte 250 milioane euro (studiu PWC).


„Lipsa interesului investitorilor pentru a investi în industria farmaceutică din Romania, în condiţiile în care peste 20% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente este investită în Cercetare şi Dezvoltare”, spun reprezentanţii ARPIM. 
La nivel european, metodologia de stabilire a preţurilor este în curs de revizuire de mai bine de 4 ani, fără a exista o perspectivă clară de finalizare a acestui proces.


17,5 miliarde de lei au fost colectaţi din 2012 până în 2021 doar din taxa clawback, care suprataxează industria farmaceutică, peste taxarea obişnuită aplicată oricărui operator economic din România.


Taxa introdusă în 2009 ca măsură temporară implementată pe perioada crizei economice din 2008 – 2012. Iniţial a fost o taxă între 5% şi 11% din cifra de afaceri a unui producător de medicamente. Din 2012 a devenit o taxă aplicată la preţul de raft (incluzând marja distribuitorului şi a farmacistului şi chiar TVA-ul în formula iniţială), care acoperea diferenţa dintre bugetul trimestrial pentru medicamente şi consumul real de medicamente. Taxa nu figurează în Codul fiscal dar se aplică acelaşi regim de colectare ca pentru orice altă taxă. Din 2012 până în T4 2018, bugetul trimestrial a fost îngheţat la 1,453 miliarde lei, iar taxa clawback a variat în toţi aceşti ani între 12% şi 32%.


Scopul declarat a fost cel de limitare a consumului de medicamente, dar în practică a fost un mecanism de acoperire a deficitului bugetului CNAS.


Din 2019 taxa a fost plafonată la 25% pentru inovative şi la 20% pentru genericele produse în afara României şi 15% pentru genericele româneşti, iar din anul 2023, pentru generice taxa a devenit 15%, indiferent unde sunt produse.


Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din Romania rămân cele mai scăzute dintre ţările UE


Peste 31 de organizaţii din Romania cer alocarea a 9% din Produsul Intern Brut pentru sănătate.


Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor din Romania rămân cele mai scăzute dintre ţările UE. 9% din PIB este media europeană a cheltuielilor publice pentru sănătate. În Romania, 4,5% din PIB este finanţarea sănătăţii din surse publice în 2024, nemodificată din 2023 şi aproape egală cu nivelul din 2018, arată ARPIM, citând datele OECD State of Health in the EU Romania.


În sectorul medicamentelor inovatoare în Romania erau în anul 2020 circa 11.600 de locuri de muncă, din care 2.800 locuri de muncă susţinute în mod direct. Contribuţia sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plăţile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro.


„O îmbătrânire a populaţiei va exercita presiuni asupra cheltuielilor pentru asistenţă medicală în viitor, deoarece persoanele în vârstă necesită îngrijiri mai costisitoare. Fenomenul de îmbătrânire a populaţiei s-a accentuat în România în ultimii ani, observându-se o scădere a populaţiei în vârstă de muncă, în timp ce ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste este în creştere (de la 16,5% în 2014 la 18,5% în 2019). Mai mult, conform ultimelor proiecţii ale populaţiei Eurostat, în structura vârstei populaţiei din România este de aşteptat să se observe o tranziţie către o structură a populaţiei mai în vârstă, astfel cea de 65 de ani şi peste fiind estimată să reprezinte mai mult de 30% din populaţia ţării în 2050″, spun reprezentanţii ARPIM.


Industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare şi Dezvoltare din Europa. Cu peste 8.000 de medicamente aflate în dezvoltare, industria farmaceutică face progrese atât în ceea ce priveşte prevenirea, cât şi îngrijirea pacienţilor în afecţiuni precum cancerul, Alzheimer, diabet, boli infecţioase, boli rare.


„Medicamentele inovatoare şi vaccinurile sunt unele dintre cele mai puternice instrumente pentru a ajuta oamenii din întreaga Europă să ducă vieţi mai lungi, mai sănătoase, mai prospere şi mai productive”, arată ARPIM.


Potrivit ARPIM, persoanele în vârstă din România au mai puţini ani de viaţă sănătoasă decât media UE. Speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 de ani în România este mult mai mică decât media UE. În 2020, atât rata mortalităţii evitabile, cât şi cea a mortalităţii prin cauze tratabile din România au fost cele mai ridicate din UE. Mortalitatea cauzată de cancer este peste media UE, iar serviciile de screening nu sunt cuprinzătoare. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii în România.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3732 secunde