La Mulți Ani "Cuget Liber", la aniversarea a opt decenii de existență în spațiul public dobrogean!

Redactorul responsabil era Traian Stănescu iar sediul coincidea cu cel al Partidului Uniunea Patrioților din strada Tache Ionescu nr. 8, politica redacțională a ziarului fiind definită ca fiind aceea de „luptă patriotică și democratică”.

Partidul Comunist, în plină ascensiune, va folosi din plin publicațiile cotidiene și nu numai pentru promovarea politicii sale, astfel că unele ziare ce promovau politica „partidelor burgheze” vor dispărea de pe piață iar altele își vor schimba titulatura. În aceste condiții, la data de 1 mai 1948, ziarul „Cuget Liber” va deveni „Dobrogea Nouă”, nume sub care va apărea până la data de 22 decembrie 1989, când își va recăpăta titlul original. Mai precis, „Cugetul Liber” a revenit la misiunea sa, așa cum o declară prin titlu.

Începând cu anii ’90 piața mass-media, atât la nivel național, cât și la nivel local, a fost „inundată” de publicații, mai întâi în format print iar apoi în format digital sau combinat. Nu toți diriguitorii de politică redacțională ai publicațiilor au înțeles însă că „Piața liberă” are propriile criterii, inclusiv în ceea ce privește mass-media. Așa se explică și faptul că cea mai mare parte a publicațiilor nu și-au mai găsit locul în spațiul public, dovedindu-se astfel că nu totdeauna interesele de grup coincid cu cele publice.

După trei decenii de libertate în gândire și politică redacțională, dublată de munca și profesionalismul jurnaliștilor, „Cuget Liber” a rămas singur pe piața publicistică zonală, atât în format print cât și în format digital. Aceasta dovedește că informațiile, din cele mai diverse domenii, aduse publicului, satisfac nevoia de informare pentru cititorii fideli sau cum plastic s-a exprimat „nenea Iancu”, într-una din schițele sale, constituie „pâinea noastră cea de toate zilele”.

Așa se explică faptul că ziarul „Cuget Liber”, așa cum se exprima un jurnalist din redacție, mai exact, D-na Simona Anghel, la apariția numărului 10.000, a devenit „veteranul” publicațiilor, cotidianul cu cea mai lungă apariție pe plan zonal și „ZIAR DE COLECȚIE”.

După anii ’90, atât din postura de redactor șef de publicație, cât și din aceea de profesor al facultății de jurnalism, am cunoscut mulți membri ai redacției ziarului „Cuget Liber”, pe unii dintre ei chiar din anii studenției. Mă mândresc cu faptul că am colaborat și continui colaborarea și în prezent, cu mulți dintre redactorii șefi, o parte dintre aceștia remarcându-se nu numai prin poziția de jurnalist ci și prin aceea de scriitor, poet, umorist, istoric de presă, autor de monografii etc. Amintesc, în acest context, pe

d-na Aurelia Lăpușan, d-nii Arcadie Strahilevici, Traian Brătianu, Mihai Bocai, Ion Tița Călin, Sorin Mihalache, d-na Carmen Mocanu.

Scriind istoria clipei, jurnaliștii ziarului „Cuget Liber”, în cei 80 de ani, au înscris cotidianul în istoria publicisticii românești. Cinste lor!

La aniversarea a opt decenii de apariție continuă, în numele jurnaliștilor filialei UZPR Dobrogea urez cotidianului „Cuget Liber” viață îndelungată și adresez jurnaliștilor din redacție, atât celor care au fost cât și celor actuali, sincere felicitări.

În context reamintesc urările făcute jurnaliștilor de către doi dintre corifeii publicisticii românești. Marele dramaturg Ion Luca Caragiale cerea jurnaliștilor „cinste și gramatică” iar marele poet Tudor Arghezi le cerea să scrie „cuvântul potrivit și nu cuvântul poruncit”.