Noul Cod al Muncii, care va intra în vigoare din 30 aprilie 2011, lasă o portiță deschisă pentru angajatorii care vor să prelungească un contract pe perioadă determinată dincolo de limita de 3 ani prevăzută expres de lege, atrag atenția avocații specializați în dreptul muncii, potrivit Realitatea.net.
- Publicitate -
Practic legea îi permite unei companii să-l păstreze pe termen nedefinit pe un angajat cu care are contract pe perioadă determinată dacă demonstrează că îl folosește într-un proiect bine precizat.
"Într-adevăr, reglementarea creează posibilitatea depășirii termenului de 36 de luni pentru un contract pe perioadă determinată, dacă proiectul, lucrarea sau programul pentru care a fost încheiat contractul continuă", a declarat pentru Realitatea.net avocatul Ioan Dumitrașcu, partener în firma de avocatură Peli Filip.
În mod normal, companiile nu vor avea mari probleme să invoce existența unor proiecte în derulare. Iar angajații temporari care vor comenta vor fi liberi să-și găsească un alt job, dacă au unde.
În același timp, modificările aduse Codului Muncii nu mai prevăd cu claritate o durată totală maximă a contractelor succesive încheiate pe durată determinată, arată avocatul de la Peli Filip.
"Există limitări în ceea ce privește durata și numărul contractelor succesive: între aceleași părți nu se pot încheia succesiv mai mult de 3 contracte determinate. Alineatul următor însă ne spune că este considerat contract succesiv acela care se încheie în termen de 3 luni de la încetarea contractului precedent. Ce se întâmplă însa cu un contract pe perioadă determinată care se încheie la 3 luni plus o zi de la încetarea celui precedent?", se întreabă Ioan Dumitrașcu.
Pe de altă parte, Cristina Popescu, senior associate în cadrul casei de avocatură Lina & Guia, spune că generalizarea contractelor de muncă pe perioadă determinată "este la fel de posibilă pe cât era și sub imperiul reglementărilor vechi".
"Și până acum se permitea încheierea de contracte pe perioadă determinată pentru 'proiecte sau programe', fară a se da alte indicii", explică avocatul de la Lina & Guia.
Mai mult, spune aceasta, în practică angajatorii care doreau să abuzeze de aceste facilități abuzau oricum, iar Inspectoratele Teritoriale de Muncă nu verificau, atunci când se înregistrau contracte de muncă pe perioadă determinată, dacă era justificată recurgerea la această formă de încadrare.
"Odată cu eliminarea cerinței depunerii fizice a contractelor de muncă, s-a mai pierdut o pârghie de control", arată Cristina Popescu.
Prin modificările aduse legislației muncii, s-a extins durata maximă a unui contract pe durată determinată, de la 24 de luni la 36 de luni, dar s-a operat și extinderea cazurilor în care angajatorul poate recurge la contracte de muncă pe perioadă determinată.
