Noul Cod Penal aflat în dezbatere a creat diverse dispute în ultima vreme. Reducerea pedepselor a dat naștere aproape la o revoltă în masă a opiniei publice, mai ales că acestea vizează, printre altele, și faptele de corupție. Iar asta, pe bună dreptate, pe de o parte, pentru că, în loc să lupte împotriva corupției "speriindu-i" astfel pe infractori prin pedepse mai mari, ele sunt micșorate.
Potrivit agenției HotNews, "o armată de primari, șefi de consilii județene anchetați sau trimiși în judecată de DNA pentru abuz în serviciu au toate șansele să scape de procese ca urmare a reducerii pedepselor. Reducerea pedepselor scurtează și așa numitul termen de prescripție. Pe noul Cod Penal, Radu Mazăre scapă definitiv de proces în 2010. Inițiativa pentru o Justiție Curată, care reunește mai multe ONG-uri, critică reducerea pedepselor, ceea ce va face "imposibilă" finalizarea unor cauze complexe".
DNA i-a trimit în judecată, în octombrie 2008, pe Radu Mazăre și pe Nicușor Constantinescu, pentru abuz în serviciu. Prejudiciul adus statului, calculat de procurori, se ridică la 114 milioane euro. Pe noul Cod Penal, pedeapsa pentru abuz în serviciu scade de la maximum 15 ani la maximum cinci ani. Mai exact, este dezincriminat abuzul cu consecințe deosebit de grave. Noul cod sancționează abuzul în serviciu cu aceeași pedeapsă, indiferent de gravitatea consecințelor.
Astfel, așa numitul termen de prescripție scade și el proporțional, de la aproape 20 de ani, la maximum șapte ani și jumătate. Prescripția se calculează de la comiterea faptei. Dacă inculpatul nu este condamnat în acest interval, procesul se închide. Or, Mazăre a comis presupusele infracțiuni în primul său mandat, începând cu noiembrie 2002.
Pe vechiul Cod, termenul de prescripție curgea undeva prin 2020, însă pe noul Cod, Radu Mazăre poate să-și închidă definitiv procesul în 2010 invocând curgerea termenului de prescripție. Dacă noile Coduri vor intra în vigoare anul viitor, Mazăre va fi judecat după noua lege, în dreptul penal aplicându-se legea mai favorabilă și nu cea în vigoare la comiterea faptei, cum se întâmplă în dreptul civil.
Pe de altă parte, mai puțin a fost analizată, cel puțin până acum, în presă, latura pecuniară care este prevăzută în noul Cod Penal. Până la urmă, nu faptul că un individ care dă un "tun" de sute de miliarde de lei și stă câțiva ani la închisoare, pe banii noștri, ar trebui să "mulțumească" organele de anchetă ori statul, din prejudiciu nerecuperându-se un sfanț, ci mai degrabă ar trebui să se urmărească tocmai recuperarea prejudiciului în sine și mai apoi pedepsirea cu închisoare a individului.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, Adina Florea, ne-a declarat că s-a urmărit să se responsabilizeze persoanele care vor să comită astfel de infracțiuni. "Este vorba de o politică penală, care are în vedere recuperarea prejudiciilor create. Textele de lege din partea specială trebuie coroborate cu textele de lege din partea generală, referitor la pedepse accesorii, la măsuri de siguranță etc" - ne-a declarat procurorul Adina Florea.
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, ieri, la ședința Comisiei pentru Coduri, că este deschis să discute toate amendamentele aduse proiectelor și că obiectivul său este adoptarea acestora ca legi.
***
În proiectul noului Cod Penal, limitele de pedeapsă scad astfel: pentru luarea de mită de la 3 -12 ani (în codul actual) la 2-7 ani (pentru anumiți subiecți sunt chiar reduse la jumătate).
Pentru traficul de influență și cumpărarea de influență de la 2-10 ani (în codul actual) la 1-5 ani.
- Publicitate -
