Începând de mâine, 26 februarie, constănțenii iubitori ai tradițiilor românești sunt așteptați în fața Muzeului de Artă Populară pentru târgul anual de mărțișoare. Târgul reunește elevi de la școli din Constanța și județ, dar și meșteri populari din țară.
"Am avut foarte multe solicitări și de la meșteri populari din țară. I-am invitat pe unii din ei, dar spațiul din fața muzeului este destul de mic pentru câți vor să vină. Din Ardeal vor veni câțiva cu mărțișoare tradiționale din ceramică și piele, unele imitând bănuțul de argint. Școlile sunt prezente toate din municipiu, dar vor fi reprezentate și școlile din județ care au parteneriate cu Muzeul de Artă Populară. Este vorba de Școlile de la Poarta Albă, de la Castelu, Valul lui Traian și Cobadin" a declarat Maria Magiru, directorul muzeului.
Numărul participanților este destul de mare pentru spațiul pe care muzeul îl are la dispoziție "de aceea târgul va dura patru zile, de joi, 26 februarie, și până duminică, 1 martie".
Vineri, 27 februarie, începând cu ora 10, paralel cu târgul din fața muzeului, la parter se va desfășura un spectacol folcloric dedicat sărbătorii românești a Dragobetelui. Acesta va fi susținut de grupul de copii al Centrului Cultural "Ovidiu", care funcționează în cadrul ansamblului folcloric "Dobrogeanca". "Vor veni în jur de treizeci, patruzeci de copii împreună cu profesoara lor, coregraf Elena Dordea. Pentru prima dată se va pune în scenă, ca să spun așa, sărbătoarea Dragobetelui la Muzeul de Artă Populară" spune Magiru. Tot vineri urmează să se deschidă și expoziția permanentă de la etajul întâi, care până acum s-a aflat în proces de rearanjare odată cu renovarea interiorului clădirii muzeului. "Suntem pe ultima sută de metri".
Maria Magiru nu este doar un director de muzeu dedicat sarcinilor administrative ce o înconjoară, ci și un iubitor al tradițiilor populare românești. De aceea, întrebată despre sărbătoarea Dragobetelui și despre obiceiurile legate de aceasta, se află în elementul ei, povestind cu mult entuziasm: "În tradiția populară, Dragobetele era considerat un tânăr îndrăgostit. De multe ori se spune că ar putea fi băiatul Babei Dochia. Eu am asistat la sărbătoare în sate unde se respecta tradiția. Fetele și băieții plecau la marginea satului, acolo unde era pădurice, să culeagă ghiocei și alte flori și veneau îndrăgostiți, parcă, de frumusețea naturii - pentru că după o iarnă grea, vegetația reintră în ciclul normal. La întoarcere, care era un fel de procesiune de la pădure cu flori, fetele și băieții legau prietenii și se spunea că dacă fata o ia la fugă și băiatul o ajunge, atunci acel cuplu se va căsători în anul acela. Existau foarte multe tradiții în lumea satului legate de topirea zăpezii și de spălarea pe față cu zăpada topită care le face pe fete mai albe și mai roșii în obraji. Deci totul este legat de reînvierea naturii".
Deși data cea mai răspândită pentru sărbătorirea Dragobetelui este 24 februarie, tradiția populară este mai elastică. "În Dobrogea ține cam patru sau cinci zile. Cam până pe 28 sau 29 februarie, dar în țară merge și după 1 martie. Vedeți că este și în funcție de felul în care reînvie și natura. Poate dura și până la 8 martie, până la terminarea babelor".
Dragobetele nu este pur și simplu o sărbătoare re-pescuită recent pentru a da un răspuns "autohtonist" unei sărbători de import. Această sărbătoare a existat la sate până foarte de curând, chiar și în Dobrogea. "În cursul unei cercetări am asistat la această sărbătoare în sudul Dobrogei, în zona Oltina-Băneasa. Am văzut când tinerii au plecat spre pădure și veneau cu buchetele de flori. Era o sărbătoare a tinereții și veseliei. Asta se întâmpla în anii ’80. Deci, destul de recent", povestește Magiru.
- Publicitate -
