Criza economică mondială a dat o grea lovitură comerțului internațional. Fluxurile de mărfuri au scăzut dramatic. Numeroase linii de transport maritim s-au închis. Mii de nave stau legate la cheu și așteaptă venirea unor vremuri mai bune. Porturile, care în vara lui 2008 erau congestionate din cauza numărului mare de nave sosite cu mărfuri, au tot mai multe dane, platforme și magazii goale. În întreaga lume, capacități uriașe de transport maritim sunt nefolosite.
- Publicitate -
Declinul transportului containerizat
Comerțul Uniunii Europene se derulează în proporție de 90% pe apă. Scăderea dramatică a volumului importurilor și exporturilor a afectat toate porturile comunitare, printre care și cele din România.
Constanța este un port de tranzit pentru mărfurile ce vin spre și dinspre Serbia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Slovacia și Ucraina. Acum, el a preluat și efectele crizei economice din aceste state.
Fluxurile de mărfuri containerizate de la Marea Neagră sunt tributare comerțului dintre Europa și Extremul Orient. Potrivit unui studiu al European Liner Affairs Association, în Mediterana de Est și Marea Neagră, traficul a fost mai mic cu 23%, în ianuarie 2009 față de aceeași lună a anului precedent, ajungând la 258.664 de containere.
Până de curând, în această relație, portul Constanța a jucat rolul de platformă de distribuție. Mărfurile chinezești, cu precădere, soseau în Constanța la bordul unor port-containere de mare capacitate. O parte dintre containere erau, apoi, redistribuite spre alte porturi din zonă cu nave de tonaj mai mic.
Criza a făcut ca volumul de marfă pe relația cu China să scadă. Pe de altă parte, pentru că loturile de mărfuri sunt reduse, se apelează la port-containere mai mici, care găsesc adâncimi potrivite și în porturile din Ucraina și Bulgaria. În noile condiții, rolul Constanței de platformă de distribuție scade considerabil.
Soluția de avarie
În ianuarie – februarie 2009, traficul de containere din portul românesc a înregistrat o scădere de 37,5%, comparativ cu perioada similară din 2008, coborând la 121.119 TEU. Până în 2008, peste 80% din mărfurile containerizate derulate în acest port erau operate de compania "Constanța South Container Terminal" (CSCT), parte a grupului DP World. Acum, ea se numără printre agenții economici cei mai loviți de recesiune.
Reducerea activității a obligat conducerea CSCT să adopte măsuri de criză încă din luna ianuarie. Angajații, în frunte cu directorii, au fost trimiși prin rotație în concediu de odihnă, câte 100 de persoane pe lună. Cum declinul traficului a continuat, se trece la pasul următor: șomajul tehnic.
"În prezent, sindicatul și administrația CSCT discută această soluție de criză. S-a vorbit de 200 de angajați care ar urma să intre în șomaj tehnic pe o perioadă de 2 - 3 luni, dar nu s-a luat o decizie. Sunt în discuție atât numărul persoanelor, cât și perioada" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petre Costel, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare.
Scutiri fiscale
Potrivit articolului 2, din OUG nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, pe durata întreruperii temporare a activității companiei, dar nu mai mult de 3 luni, angajatorul și salariații (care beneficiază de indemnizația de minimum 75% din salariul de bază) sunt scutiți de la plata contribuțiilor de asigurări sociale.
Indemnizațiile sunt plătite din fondul de salarii, dar pe durata întreruperii temporare a activității nu sunt incluse în veniturile salariale și, pentru o perioadă de cel mult 3 luni în anul 2009, nu sunt impozitate ca venituri.
Scutirea de plată a contribuțiilor de asigurări sociale privește:
contribuția de asigurări sociale, cea de asigurări pentru șomaj, contribuția de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, cea la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate, inclusiv cea pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorate atât de angajatori, cât și de salariați.
Sindicatul și administrația CSCT analizează, în prezent, modul în care angajații și compania pot beneficia de prevederile acestei reglementări pe perioada instituirii măsurii de șomaj tehnic.
