Ziua de 25 ianuarie marchează de-a lungul timpului evenimente politice, nașteri și dispariții de personalități marcante, dar și unul dintre cele mai spectaculoase jafuri: furtul Coifului de la Coțofenești și a trei brățări-spirale din Muzeul Drents.
- Publicitate -
Coiful de la Coţefeneşti şi trei brăţări-spirale din tezaurul dacic au fost furate din Muzeul Drents
Muzeul Drents din Assen, Olanda, a fost scena celui mai grav jaf din istoria sa, în urma căruia hoții au reușit să fure Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări-spirale din aur, piese emblematice ale tezaurului dacic, expuse în cadrul expoziției internaționale „Dacia – Regatul Aurului și Argintului”.
Jaful a avut loc chiar în dimineața zilei de 25 ianuarie, în ultima zi de vizitare, expoziția, una dintre cele mai ample prezentări ale patrimoniului dacic realizate vreodată în afara României, urmând să se încheie pe 26 ianuarie 2025, după șase luni în care artefactele fuseseră împrumutate muzeului din Olanda.
Cum au acționat hoții
La scurt timp, poliția olandeză a făcut publice imaginile surprinse de camerele de supraveghere, care documentează în detaliu modul de operare al infractorilor.
În jurul orei locale 03:45, trei indivizi au ajuns în fața Muzeului Drents, au forțat una dintre ușile de acces și au amplasat un dispozitiv exploziv în peretele clădirii.
Explozia a distrus o parte din zid și a spart mai multe ferestre, creând o breșă prin care hoții au pătruns în interior. Întreaga acțiune a durat mai puțin de trei minute, timp în care infractorii au reușit să ajungă direct la vitrinele cu cele mai valoroase piese ale expoziției și să dispară cu cele mai importante artefacte ale tezaurului dacic expuse în muzeu.
Vă reamintim că Expoziția „Dacia – Regatul Aurului și Argintului” a reunit peste 650 de artefacte, bijuterii ceremoniale și obiecte cu caracter religios, datate din mileniul al II-lea î.e.n. Piesele proveneau din colecțiile a 18 muzee din România și erau asigurate pentru o valoare totală ce depășea 30 de milioane de euro.
Pentru prima dată, patrimoniul geto-dacic era prezentat la o asemenea scară internațională, expoziția având rolul de a evidenția rafinamentul artistic, complexitatea spirituală și importanța istorică a civilizației dacice în context european.
Valoare istorică inestimabilă
Artefactele din tezaurul dacic, care au dispărut de atunci fără urmă, au o importanță care depășește cu mult granițele României, specialiștii subliniind că valoarea lor nu poate fi redusă la prețul aurului din care sunt realizate.
De exemplu, deși aurul dacic are o valoare de aproximativ 89.000 de euro pe kilogram, coiful de la Coțofenești, cu o greutate de circa 800 de grame, a fost evaluat la peste 4 milioane de euro. Cele trei brățări dacice cântăreau între 700 de grame și 1,2 kilograme fiecare, însă valoarea lor patrimonială este incomparabil mai mare, fiind piese unice, fără echivalent în lumea antică.
Brățările regale dacice, simboluri ale puterii
Potrivit specialiștilor, brățările regale dacice descoperite în zona Sarmizegetusa Regia sunt printre cele mai spectaculoase vestigii ale civilizației dacice.
Dintre cele 24 de brățări regale descoperite între 1990 și 2001, România mai deține în prezent doar 10, din cele 13 recuperate între 2007 și 2011, după ce trei dintre acestea au fost furate în urma jafului din Olanda.
Datate între secolele I î.Hr. și I d.Hr., brățările erau probabil destinate nobililor sau chiar regilor daci, având un rol ritualic și simbolic, asociat cu puterea, statutul social și divinitatea, motivele spiralate și capetele de șerpi, simboluri ale protecției divine, subliniind semnificația lor sacră.
Coiful de la Coțofenești, piesă unică în lume
Descoperit în anii ’20 ai secolului trecut, în județul Prahova, coiful de aur de la Coțofenești este datat din secolul al V-lea î.Hr. și este considerat un simbol al civilizației getice. Măiestria artistică, reprezentările zoomorfe și mitologice, precum animalele fantastice și scenele de sacrificiu, indică o funcție ceremonială sau de protecție magică, mai degrabă decât una strict militară.
De asemenea, lipsa urmelor de utilizare în luptă confirmă caracterul ritualic al coifului, iar influențele tracice și grecești reflectă contactele culturale ale geto-dacilor cu alte civilizații antice.
Despăgubiri financiare, pierderi ireparabile
România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că pierderea nu poate fi compensată financiar, pentru că artefactele dispărute sunt comori arheologice de neînlocuit, comparabile ca importanță cu tezaurul lui Tutankhamon sau cu bijuteriile din Egiptul antic, esențiale pentru înțelegerea unei civilizații care a înflorit pe teritoriul actual al României înainte de cucerirea romană din anul 106 e.n.
