Soarta alegerilor prezidențiale din luna mai se decide în următoarele trei zile. Miercuri, va avea loc actul final, la CCR.
- Publicitate -
Curtea Constituțională este singura instituție îndrituită de legea electorală a alegerilor prezidențiale care poate dispune, definitiv, dacă o persoană poate sau nu să candideze pentru cea mai importantă funcție în stat.
Odată cu depunerea dosarelor de candidatură de către Nicușor Dan și Călin Georgescu, Biroul Electoral Central a fost „bombardat” cu peste 1.600 de contestații, înainte ca Biroul Electoral Central să se pronunțe în legătură cu înregistrarea sau cu respingerea înregistrării acestor candidaturi. Unii dintre contestatari speră ca, prin acest demers, să mute „jocul” la Înalta Curte de Casație și Justiție, și nu la Curtea Constituțională. Calculul este, însă, greșit din punct de vedere juridic, deoarece contestația poate fi formulată după ce BEC admite înregistrarea unei candidaturi, pe de o parte, iar, pe de altă, parte, singura entitate unde se pot ataca deciziile BEC cu privire la candidaturile la funcția prezidențială este doar CCR. La închiderea ediției, BEC se întrunise pentru a decide cu privire la candidaturile lui Nicușor Dan și Călin Georgescu. Odată încheiat acest pas procedural, indiferent de modul în care va arăta decizia BEC, până miercuri, 12 martie, Curtea Constituțională trebuie să soluționeze contestațiile care vor fi depuse, legal, abia începând cu seara zilei de ieri, scrie jurnalul.ro Pe 15 martie, la ora 23.59, expiră termenul până la care BEC mai poate înregistra candidaturi la alegerile prezidențiale din luna mai.
Nicușor Dan și Călin Georgescu, primii pretendenți care s-au prezentat, vineri, la Biroul Electoral Central, în vederea depunerii dosarelor care să le permită să intre în cursa pentru ocuparea celei mai importante funcții în statul român, fac obiectul a peste 1.600 de contestații, sesizări și petiții transmise online de către cetățeni. Împotriva candidaturii lui Călin Georgescu au fost depuse 1.300 de astfel de sesizări, în timp ce împotriva candidaturii lui Nicușor Dan au fost înregistrate peste 300.
Printre cei care au contestat se numără rectorul SNSPA, Remus Pricopie, dar și analistul Andrei Caramitru. Acesta din urmă a postat, pe contul său de socializare, un model de contestație, pentru a fi preluat și de alți cetățeni, care să conteste înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
În paralel, au existat și două contestații înregistrate direct al Curtea Constituțională.
BEC doar verifică dosarele și înregistrează sau nu înscrierea în cursă
Potrivit Legii nr 370/2004 privind alegerea președintelui României, la alegerile prezidențiale se pot prezenta candidații propuși de partidele politice sau de alianțele politice, precum și candidații independenți. Candidaturile propuse de către partidele politice și de către alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse la Biroul Electoral Central numa dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători.
Același act normativ prevede faptul că Biroul Electoral Central constată îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi. Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de articolul 37 din Constituție – să nu își fi pierdut drepturile electorale -, să aibă împlinită vârsta de 35 de ani sau care au fost alese, anterior, de două ori, ca președinte al României.
De asemenea, nu pot candida la puncția prezidențială persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea. Biroul Electoral Central verifică, potrivit acestei legi, doar îndeplinirea condițiilor de fond și de formă, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiții și respinge înregustrarea candidaturilor care nu îndeplinesc aceste condiții. Înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
Planul mutării cazului la ÎCCJ, irealizabil
Astfel, împotriva candidaturii lui Călin Georgescu au fost depuse contestații la Biroul Electoral Central în număr de peste 1.300. Un astfel de demers, în această etapă procesuală, este lipsit de obiect. Asta, deoarece nu se poate contesta simpla deplasare a cuiva la Biroul Electoral Central pentru a depune un dosar de candidatură.
Candidatura devine obiect activ al unei contestații abia după ce a fost înregistrată, prin intermediul unui act administrativ, în cazul de față al unei decizii a Biroului Electoral Central.
Mulți dintre cei care au depus contestații, înainte ca Biroul Electoral Central să decidă cu privire la înregistrarea sau la respingerea înregistrării unei candidaturi sau a alteia, au încercat forțarea dispozițiilor procedural, în sensul de a aduce această chestiune în fața instanțelor de contencios administrativ. Mai exact, aceste contestații depuse la BEC nu pot fi catalogate decât cel mult notificări sau petiții, întrucât nu există prevăzută în legislație posibilitatea contestării la BEC a unei candidaturi, și care, dacă ar urma să fie respinse de către Biroul Electoral Central, ar putea, în opinia unora dintre semnatari, să mute jocul la Înalta Curte de Casație și Justiție. Concret, spun ei, decizia (actul administrativ) prin care ar fi respinse aceste petiții ar urma să fie contestată la instanța de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar, odată cu depunerea cererii de anulare a acestei decizii, petenții (reclmanții) ar urma să ceară judecătorului și suspendarea executării actului administrativ de validare de către Biroul Electoral Central a candidaturiii contestate, până la soluționarea definitivă a litigiului în instanță.
Scopul urmărit fiind acela de a se depăși termenul de 15 martie, până la care Biroul Electoral Central mai poate înregistra candidaturi la alegerile prezidențiale din acest an.
Pasul final îl vor face doar cei nouă judecători constituționali
Acest calcul este, însă, eronat din punct de vedere juridic, deoarece singura cale de atac în cazul candidaturilor la alegerile prezidențiale este Curtea Constituțională, și nu instanțele de contencios administrativ. Conform Legii nr. 370/2004, înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se face prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora.
După care, în termen de cel mult 24 de ore, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor. Aceste contestații se fac în scris și se depun numai la Curtea Constituțională.
CCR soluționează aceste contestații în termen de cel mult două zile de la înregistrare, iar hotărârile pronunțate sunt definitive. Acesta este și motivul pentru care, sâmbătă, Curtea Constituțională a respins contestațiile împotriva candidaturii lui Călin Georgescu și înregistrate sub numerele 902F și 903F din 2025, formulate de către Violeta Valentina Terțiu și de către Maria Cristina Berinde. Curtea nu avea ce să judece, deoarece contestațiile nu erau formulate împotriva vreunei decizii a Biroului Electoral Central, ci înainte ca BEC să ia o decizie cu privire la candidatura lui Călin Georgescu.
