Sursă: Shutterstock
- Publicitate -
Doar anul acesta, prețul aurului a crescut
cu 42%, poziționând anul 2025 drept cel mai bun privind performanța prețului
aurului din acest secol. Dar această creștere de preț rar văzută dovedește
anumite tendințe economice care nu prezic vești grozave pentru viitor.
Există mai mulți factori care au contribuit în a împinge prețul
aurului la niveluri record – chiar și atunci când ajustăm prețul la inflație.
Să le detaliem cronologic.
Cererea băncilor centrale
De-a lungul ultimilor patru ani, băncile centrale au fost un
contribuitor serios la creșterea constantă a prețului aurului. Conform datelor
de la Consiliul Mondial al Aurului, din 2022 băncile centrale au cumpărat un
total de 3.667,3 tone de aur. Aceasta reprezintă aproximativ 21,5% din totalul
aurului extras din 2022 și până astăzi.
Pentru a pune valorile în perspectivă, cele 1.000 de tone de aur
achiziționate anual de băncile centrale reprezintă dublu față de media
deceniului de dinainte de 2022. Asta înseamnă că autoritățile monetare își
dublează pozițiile pe aur.
Principalele motive sunt legate de siguranța activelor deținute
– mai ales odată ce activele denominate în dolari și euro ale Băncii Centrale a
Rusiei au fost înghețate după ce Rusia a atacat Ucraina – dar și factori precum
performanța prețului aurului în timpul crizelor și lipsa riscului de
contrapartidă joacă un rol în decizia băncilor centrale de a deține și cumpăra
aur.
Deși în 2025 cererea de aur a băncilor centrale s-a redus din
cauza prețurilor ridicate, este încă un factor de contribuție, având în vedere
cele aproape 450 de tone de aur cumpărate în primele șapte luni ale acestui an.
Trump 2.0
Victoria lui Donald Trump în 2024 a creat mari semne de
întrebare pe piețele globale de mărfuri, inclusiv pe cele de metale prețioase.
Poziția lui Trump privind tarifele a stârnit temeri printre investitorii
americani că ar putea fi impuse tarife și asupra importurilor de aur și argint
în Statele Unite.
Această teamă a determinat Bursa de Mărfuri din Statele Unite să
înceapă să importe cât mai mult aur și argint fizic posibil în primele două
luni din 2025. Această creștere a cererii a împins prețul aurului de la 2.625
dolari pe uncie troy pe 1 ianuarie, la 2.950 pe 25 februarie. O creștere de
preț de 12,4% în mai puțin de două luni.
Aceeași teamă a împins prețul aurului în august, de la
aproximativ 3.300 la peste 3.500, atunci când Financial Times a anunțat că
aurul importat în SUA din Elveția urma să fie supus unui tarif de 39%. În cele
din urmă, administrația Trump a clarificat că nicio formă de aur sau argint
importat în SUA nu va fi supus tarifelor.
Cererea investitorilor retail și instituționali
Pe măsură ce aurul a început să apară tot mai mult la știri, investitorii
au început să intre pe piață. Știri despre Costco – unul dintre cei mai mari
vânzători cu amănuntul din Statele Unite – vânzând lingouri de aur au început
să se răspândească. Mai mult, au apărut inclusiv știri despre Costco limitând
cantitatea de aur pe care oamenii o puteau cumpăra pentru a satisface cât mai
mulți clienți.
Dar nu doar cererea fizică a crescut. Cererea pentru ETF-uri de
aur în America de Nord a crescut de la un net de opt tone în 2024 la 256,3 tone
la 12 septembrie 2025.
Cumpărarea de aur a crescut și în Europa, trecând de
la ieșiri nete de 97,9 tone la intrări de 111,1 tone.
Investitorii cu o avere netă ceva mai consistentă au cumpărat și
ei aur. Un sondaj recent al băncii HSBC pe aproape 11.000 de investitori cu
active investibile între 100.000 și două milioane de dolari, arătâ că ponderea
aurului în portofoliul mediu a crescut cu 120%, de la 5% la 11%.
Ratele dobânzii
După ce Rezerva Federală și-a redus rata dobânzii în decembrie
2024, următoarea reducere a venit abia pe 17 septembrie 2025. Deși piețele
financiare așteptau această reducere, mai ales din cauza încetinirii economiei
și a slăbirii pieței muncii din SUA, reducerea împins prețul aurului la maxime
record.
Conform Jefferies Bank, o bancă din americană, ținta de preț de
5.000 dolari pe uncie troy pare extrem de realistă. Banca susține că, datorită
politicilor monetare relaxate care urmează, investitorii vor prefera să aloce
către aur în loc de active cu venit fix – mai ales obligațiuni guvernamentale
americane – deoarece costul de oportunitate în deținerea aurului este mai mic.
Jefferies mai susține că într-un mediu cu niveluri ridicate ale
datoriei globale și niveluri istorice ale costurilor de servire a datoriei (SUA
cheltuie aproximativ un sfert din veniturile federale doar pe dobânzi), prețul
aurului are tot potențialul să crească și mai mult.
Toți acești factori sunt cei care au creat furtuna perfectă
pentru ca prețul aurului să atingă niveluri istorice. JPMorgan, Bank of America
și Deutsche Bank prognozează că prețul aurului în 2026 va avea o medie de
aproximativ 4.000 dolari pe uncie troy. Aceasta ar însemna o creștere de preț
de aproximativ 24% în următoarele 12 luni, comparativ cu prețul mediu de 3.235
dolari pe uncie troy din acest an.
