CSM reacționează după raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Magistrații nu trebuie stigmatizați

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România pentru 2026 nu indică un regres al sistemului judiciar, însă recomandările formulate trebuie analizate cu seriozitate. Instituția cere, totodată, ca dezbaterea publică despre justiție să fie bazată pe fapte și critică discursul care generalizează cazurile individuale la nivelul întregii magistraturi.

Într-un comunicat de presă, CSM arată că raportul Comisiei Europene reprezintă „un reper important pentru reașezarea dezbaterii publice despre justiție pe baze factuale, echilibrate și conforme cu realitatea instituțională".

Potrivit Consiliului, documentul european nu confirmă afirmațiile privind o deteriorare sistemică a justiției și nici ideea că legile justiției adoptate în 2022 ar fi generat efectele negative invocate în spațiul public. CSM susține că evaluarea Comisiei arată că aceste acte normative au contribuit la consolidarea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, iar recomandările actuale vizează aplicarea lor și îmbunătățirea eficienței instituționale.

Consiliul evidențiază că raportul Comisiei Europene menționează lipsa unei consultări reale a tuturor actorilor implicați în procesul de reformare a legilor justiției.

Reprezentanții instituției amintesc că Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General nu au fost incluse în grupul de lucru constituit pentru modificarea legislației, iar selecția organizațiilor neguvernamentale și a asociațiilor profesionale participante nu ar fi fost realizată pe baza unor criterii transparente.

CSM consideră că o reformă a justiției trebuie realizată împreună cu sistemul judiciar și apreciază că observațiile Comisiei privind necesitatea consultărilor publice și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență confirmă această abordare.

În același timp, CSM afirmă că raportul conține și informații care nu mai corespund realității legislative.

Instituția respinge afirmația potrivit căreia hotărârile în materie disciplinară ar fi comunicate cu întârziere magistraților, explicând că, în urma modificărilor legislative din 2022, acestea sunt redactate la momentul pronunțării și comunicate imediat persoanelor vizate. De asemenea, hotărârile definitive sunt publicate, în formă anonimizată, în aplicația EMAP și sunt accesibile tuturor judecătorilor și procurorilor.

Consiliul anunță că va analiza recomandările Comisiei Europene privind consolidarea independenței procurorilor de rang înalt, reglementarea poliției judiciare și eficientizarea investigării infracțiunilor din sistemul judiciar.

Totodată, CSM subliniază că raportul nu constată regrese în aceste domenii și face apel la responsabilitate în discursul public.

Instituția recunoaște rolul presei, al societății civile și al autorităților în semnalarea problemelor din justiție, însă avertizează că trebuie făcută diferența între cazurile individuale și imaginea întregului sistem.

În final, Consiliul solicită abandonarea „retoricii stigmatizante” la adresa magistraților, apreciind că astfel de mesaje afectează încrederea în justiție și în statul de drept. Reprezentanții CSM admit că deficiențele trebuie corectate acolo unde există, însă consideră că transformarea lor într-o condamnare colectivă a întregii magistraturi nu servește nici interesului public, nici funcționării statului de drept.